Ne pregătim să mergem pe Bega spre Marea Neagră și Marea Nordulu – vestea bună

Posted on apr. 28 2020 - 11:17am by petre

Prin refuncționalizarea ecluzelor de pe Bega între Timișoara și Serbia, e va deschis circulația spre Tisa și apoi pe Dunăre, spre viitorul euro-coridor navigabil care începe de la portul Rotterdam la Marea Nordului, continuă pe Rhin, apoi pe canalul dintre oraşele germane Bamperg pe Main (cel mai mare afluent al Rhinului) şi Kelheim de pe Dunăre, care conduce apoi până la portul Constanţa.

 

Administrația Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) ne informează că încă din cursul lunii martie au fost furnizate și ultimele echipamente hidromecanice principale ce echipează uvrajele Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român. Este vorba despre ultimele echipamente hidromecanice aferente barajului stăvilar, cât și porțile buscate ale ecluzei.
O echipă de muncitori ai asocierii câștigătoare a contractului de bază ”Proiectare și execuție lucrări de punere în siguranță a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român” a montat deja pentru probe de funcționare câteva echipamente hidromecanice din cadrul barajului stăvilar pentru verificarea parametrilor constructivi și funcționali prevăzuți în documentația tehnică de reabilitare a barajului stăvilar. Astfel, au fost efectuate probe de lansare în ghidaje a batardourilor metalice amonte și aval de stavila plană dublă Stoney, a fost plasată pe poziție stavila plană dublă Stoney și a fost montat eșafodajul de reazem al echipamentelor de manevră a stavilei plane duble Stoney.
Pe șantierul nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român se află: stavila metalică cilindrică, stavila metalică de tip Stoney, stavila metalică plană dublă, batardourile aferente acestora, grinda de manevră a stavilei cilindrice, reductoarele, porțile buscate ale ecluzei.

Ecluza 3 Wcluza 2 Ecluza
Barajul stăvilar este amplasat în frontul central al canalului Bega și are trei deschideri: una pentru reglarea nivelurilor pentru navigație (asigurată de stavila metalică plană dublă), una pentru tranzitarea debitelor maxime (asigurată de stavila metalică cilindrică) și una pentru evacuarea plutitorilor și a ghețurilor (asigurată de stavila metalică de tip Stoney).
„Conform graficului de execuție, în luna mai, vor fi montate toate echipamentele hidromecanice ale barajului stăvilar, inclusiv stavila metalică cilindrică care reglează tranzitarea debitelor maxime pe Canalul Bega și care are o deschidere de 15 metri, fiind amplasată în câmpul central al canalului. În luna iunie se vor finaliza lucrările de reabilitare și punere în siguranță a barajului stăvilar, trecându-se la readucerea scurgerii prin albia Canalului Bega și totodată punându-se la uscat ecluza”, a declarat Titu Bojin, directorul ABA Banat.
Asocierea S.C. SOCOT S.A. Tg. Mureș (lider contract)& S.C. Laurențiu H. – S.R.L. Negrești Oaș & S.C. Aquaproiect S.A. București – S.C. Hidrotim S.A. Timișoara (subantreprenor echipamente) a câștigat contractul de bază ”Proiectare și execuție lucrări de punere în siguranță a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român” din proiectul transfrontalier România-Serbia ”Repararea infrastructurii de navigație a canalului Bega”.
Lucrările de punere în siguranță a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român înseamnă reabilitarea barajului stăvilar și a ecluzei, inclusiv montajul utilajelor și a echipamentelor hidromecanice. Valoarea contractului de bază este de 5.657.517,36 euro cu TVA, valoare finanțată prin programul IPA Interreg CBC RO-SRB. Valoarea totală a proiectului este de 7.957.986 euro cu TVA (fondurile programului IPA cât și fondurile proprii).
Vă reamintim că pentru a redeschide navigabilitatea pe întreg Canalul Bega este necesară repararea infrastructurii Canalului Bega. Repararea nodului hidrotehnic Sanmihaiu Român este vitală pentru realizarea dezideratului propus, fiind primul nod de biefare, punerea în siguranță fiind impusă si de necesitatea autorizării pentru funcționare în stare de siguranță a barajului, cu atât mai mult cu cât prin intermediul acumulării create în amonte și a nivelului creat se asigură o serie de folosințe pentru municipiul Timișoara.

Comments

comments

About the Author