Președintele ales Klaus Iohannis a pledat, marți, la Timișoara, pentru construirea unui „mare muzeu național al comunismului, care săinspire proiecte educaționale mari”, el susținând că”de prea multe ori” românii au arătat cănu au învățat nimic din istorie și au ignorat „lecțiile trecutului”.
„De prea multe ori am arătat cănu am învățat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite săignorăm lecțiile trecutului, așa cum este conștientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs în România. Pentru mine aceasta este cu siguranțăo temăde readus în prezent, de repus în discuția societății. Viitorul democratic al națiunii române depinde de modul în care ne asumăm un trecut tragic, dar și de felul în care demonstrăm zi de zi căștim săapărăm libertatea, drepturile omului și valorile europene. De aceea, avem mereu nevoie de amintire și reamintire, doar așa ne putem feri de comunism. România are nevoie de un mare muzeu național al comunismului care săinspire proiecte educaționale mari, săinspire teme privind diversitatea, nevoia de toleranță, de responsabilitate civică. Încalitate de președinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu, pentru căpreședintele trebuie săvegheze la cultivarea și protejarea memoriei națiunii sale”, a afirmat, marți seară, Klaus Iohannis, la Timișoara, în discursul rostit la Operă, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la izbucnirea Revoluției din decembrie 1989.
Președintele ales a spus călibertatea trebuie săfie întotdeauna un reper și căregimul comunist s-a prăbușit așa cum s-a instalat: prin crime și abuzuri. „Un sfert de secol a trecut din decembrie 1989 – foarte mult pentru o viațăde om, suficient de mult pentru ca o națiune săfacăun bilanț”, a spus Iohannis.
El a menționat căîn „acest sfert de secol” s-a reușit construirea, în România, a unui sistem de securitate, intrarea în NATO, parteneriat strategic cu SUA și integrarea în UE.
Citește și: Iohannis: E mai mult decât o promisiune îndeplinităcăsunt la Timișoara, la 25 de ani de la Revoluție
„Astăzi România e o țarăsigură, din punct de vedere al securității, și un partener credibil în lume. Am integrat România în Uniunea Europeană. Este și acesta un bun câștigat, rezultatul unui acord, unui proiect național unanim împărtășit. Avem o sumăde practici democratice încetățenite, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate și o culturăcivică, participativădeja vizibilă”, a spus Iohannis.
Înacelași timp, el a menționat „restanțele libertății”, întrebându-se dacăsistemul democratic construit este pe deplin funcțional, dacăsistemele publice sunt eficiente, dacăRomânia are o economie de piațăperformantă.
„A recuperat suficient din decalajul fațăde statele occidentale? Ne-am valorificat noi potențialul și oportunitățile sau nu? Răspunsul la toate acestea este mai degrabănu. La aceste capitole și la multe altele avem restanțe, unele chiar foarte mari. Am integrat România într-un sistem de securitate și în construcția europeană, am pus-o pe un traseu democratic, dar am făcut prea puțin pentru oameni, pentru viața lor de zi cu zi”, a spus președintele ales, adăugând cănațiunea românăare aspirații puternice pe care dacănu le-ar fi avut „milioane de români n-ar fi luat drumul străinătății”.
„De fapt, marea dezamăgire a oamenilor nu a venit, cred, doar din lipsa de rezultate. Ci din lipsa de recunoaștere a restanțelor. Din faptul căde fiecare datăs-a trecut mai departe ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Și căpeste promisiuni neonorate s-au făcut alte și alte promisiuni. Clasa politicănu a înțeles pe deplin căodatăcu libertatea vine și responsabilitatea, căodatăcu puterea vine și răspunderea în fața oamenilor. Efectele acestui lucru se văd peste tot. Relația dintre clasa politicăși cetățeni a fost profund deteriorată. Parteneriatul a fost înlocuit de neîncredere”, a afirmat Klaus Iohannis.
El a continuat spunând căreconstrucția începe cu recunoașterea restanțelor, cu asumarea răspunderii și împăcarea cu trecutul.
„Va trebui săne împăcăm cu acest trecut, nu înainte de a-i fi învățat lecțiile și săne uităm spre viitor. Vreau ca în decembrie 2014 săînchidem acest capitol istoric și săîncepem împreunăun nou proiect național. Va trebui sălucrăm consecvent și coerent, pas cu pas. Nu-i vom convinge nici pe românii de acasă, nici pe cei din străinătate decât atunci când vor vedea călucrurile se întâmplăîn practică. Atunci când vor vedea căexistălocuri muncăși salarii decente, căau sisteme sociale de sănătate, de educație comparabile cu cele din țările occidentale. Și mai ales când vor vedea cănu mai acumulăm restanțe și știm ce vrem săfacem cu libertatea câștigată. Nu putem fi țara proiectelor mereu începute și mereu neterminate, de la Constituție la autostrăzi”, a conchis Iohannis.
Citește și: Klaus Iohannis, la Timișoara, unde participăla evenimente dedicate Revoluției din 1989
Iohannis a fost aplaudat de mai multe ori în timpul discursului susținut pe scena Operei, iar la final s-a retras în loja oficialăde unde a urmărit Concertul de Galăde colinde susținut de Corul Național Madrigal.
Discursul lui Klaus Iohannis a fost urmărit și în Piața Victoriei din Timișoara de peste 2.000 de persoane, fiind proiectat pe douăecrane.
sursa: Mediafax
.gif)
