Ministrul Culturii, Hegedüs Csilla, a anunțat joi, într-o conferințăde presă, lansarea concursului în urma căruia va fi desemnat orașul din România care va primi titlul de CapitalăCulturalăEuropeanăîn anul 2021, data limităde depunere a candidaturilor fiind 10 octombrie 2015.
La conferința de presăcare a avut loc joi, la sediul Ministerului Culturii din București, au participat Hegedüs Csilla, Iulia Deutsch, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene, coordonator al echipei informare-comunicare, și Nadia Tunsu, directorul Departamentului de Relații Internaționale și Afaceri Europene din cadrul Ministerului Culturii (MC).
„Este momentul 0, acum lansăm concursul și, în urma acestui concurs, vom ști care oraș va fi CapitalăCulturalăEuropeanăîn 2021”, a spus ministrul Culturii la conferința de presă.
„Parlamentul European și Comisia Europeanăau decis în aprilie, în acest an, căRomânia împreunăcu Grecia vor putea desemna câte un oraș sădevinăCapitalăCulturalăEuropeană. Tot în acea decizie ni s-a spus căavem șase ani săpregătim acel oraș, sălansăm concursul, motiv pentru care noi, astăzi, lansăm aceastăcompetiție”, a adăugat Hegedüs Csilla.
De asemenea, ministrul Culturii a spus căeste important ca România săparticipe la aceastăacțiune. „O săfie sentimentul nostru de a aparține unui spațiu comun european, patrimoniul nostru face parte din patrimoniul cultural european, artiștii noștri, creatorii noștri sunt foarte vizibili la nivel european în acel an”, a spus Hegedüs Csilla, care a adăugat căaceastăacțiune va fi importantăși în ceea ce privește „impactul economic și impactul social”.
„Noi, Ministerul Culturii, de foarte mult timp spunem căpatrimoniul nostru, cultura noastră, nu este un sac fărăfund în care noi nu mai băgăm bani. Este o investiție pe termen lung, pentru căcultura este în stare săproducădezvoltare localăși regională, contribuie săavem mai multe locuri de muncă, contribuie la o viațămai europeană, o viațăcare este mai bunăpentru toți cetățenii țării”, a spus Hegedüs Csilla.
Astfel, potrivit acesteia, un an întreg, toatățara va vorbi despre culturăși „o Europăîntreagăva vorbi despre cultura românească”.
Prin creșterea numărului de turiști și prin dezvoltarea infrastructurii vor rezulta „niște beneficii foarte importante”, atât pentru comunitatea locală, cât și pentru comunitatea regională, pentru orașul care va avea acest titlu, potrivit ministrului Culturii.
Aceasta a dat ca exemplu orașul Sibiu, care, potrivit ministrului Culturii, s-a dezvoltat odatăcu primirea titlului de CapitalăCulturalăEuropeană, în 2007.
„(…) Avem o viațăculturalăîn acel oraș (Sibiu, n.r.). Știu căacelași lucru o săse întâmple și în Capitala CulturalăEuropeană2021”, a spus ministrul Culturii, precizând că, din ianuarie 2015, vor avea un secretar de stat care se va ocupa „exclusiv” de aceastăproblemă.
Acest eveniment, Capitalele Europene ale Culturii, a fost organizat pentru prima datăîn 1985, fiind inițiat de ministrul grec al Culturii de la acea vreme, Melina Mercouri.
Numărul orașelor care au deținut titlul de CapitalăEuropeanăa Culturii va ajunge la 60 în 2019. Pânăîn 2001, titlul era Orașul european al culturii. Acțiunea este deseori consideratăinițiativa emblematicăculturalăa Uniunii Europene, se aratăpe site-ul capitalaculturala2021.ro.
Acțiunea a evoluat semnificativ în raport cu perioada de început, când reprezenta în primul rând o celebrare a artelor dintr-un oraș. Din 1980 s-a conștientizat din ce în ce mai mult rolul culturii în viața orașelor și anume de a contribui la bunăstarea cetățenilor și la prosperitatea unui oraș.
Fiecare oraș care intenționeazăsă-și depunăcandidatura sau care este în curs de pregătire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstanțelor și priorităților sale. Cu toate acestea, acesta este un premiu european cu criterii și obiective standard stabilite la nivelul Uniunii Europene. Orașele care reușesc săobținătitlul combinăobiectivele locale cu acest aspect european și deseori internațional.
„Un studiu comandat de Comisia Europeanăcu privire la Capitalele Culturale Europene a demonstrat căsumele alocate pentru aceastăacțiune sunt recuperate cu un profit de șase ori mai mare decât investiția inițială”, a declarat Iulia Deutsch, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene.
Toate orașele vor avea zece luni ca să-și pregăteascădosarul de candidatură, iar data limităde depunere a candidaturii va fi 10 octombrie 2015, a anunțat ministrul Culturii.
Selecția finalăva fi organizatăîn jurul lunii august 2016 de un juriu internațional, iar desemnarea formalăa orașului va fi făcutăla sfârșitul anului 2016.
„Vom avea nevoie de patru ani săpregătim acest proiect, patru ani în care Guvernul României, prin Ministerul Culturii, va face investiții importante în acel oraș, în infrastructurăși în pregătirea tuturor proiectelor, ca săfim siguri căla începutul anului 2021, mărefer la 1 ianuarie 2021, toate proiectele, toate instituțiile săfie gata săintre cu forțăîn acest proiect”, a spus ministrul Culturii, la conferința de presă.
„Noi, Ministerul Culturii, dorim o competiție corectă, o competiție transparentă, fărăsăfavorizăm niciun oraș care dorește săaplice”, a spus ministrul Culturii.
ÃŽntrebatăcare sunt cele mai importante aspecte ale vieții culturale bucureștene, Capitala anunțându-și deja intenția de a candida la acest proiect, Hegedüs Csilla a spus: „Bucureștiul este orașul din România care are enorm de multe atuuri din punctul de vedere al vieții culturale, este o capitalăeuropeanăsuperbă, gândiți-vădoar la Teatrul Național pe care am reușit să-l restaurăm, gândiți-văla Opera Națională, pe care am reușit s-o restaurăm, dar măgândesc și la Festivalul de muzicăveche, la Universitatea care produce niște artiști contemporani extraordinari, deci nu cred căexistăun segment al culturii care sănu fie acoperit de București, dar la fel sunt și celelalte orașe despre care știm cădoresc săcandideze, deci, eu cred căva fi o competiție foarte dificilă, pentru căeu, personal, nu aș putea săfac o jurizare a posibililor candidați”.
.gif)
