Guvernul vrea sălegifereze bacșișul, care va fi evidențiat pe un bon fiscal separat, firma urmând săaleagădacăsumele suplimentare vor fi contabilizate ca profit sau vor fi distribuite salariaților, iar impozitul aplicat va fi de 16% pe profitul firmei sau pe câștigul angajatului, dupăcaz.
Prin bacșiș se înțelege orice sumăde bani oferităîn mod voluntar de client, în plus fațăde contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacșișul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, se aratăîntr-un proiect de ordonanțăde urgențăa Guvernului.
Este interzis firmelor săcondiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacșișului. Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal și contabil, se evidențiazăpe un bon fiscal distinct.
Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacăveniturile provenite din încasarea bacșișului rămân la dispoziția lor sau constituie o sursăde alte venituri care se distribuie salariaților.
Impozitarea propusăvizeazătaxarea bacșișului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaților, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacșișul nefiind cuprins în sfera TVA.
Dacăse decide repartizarea către salariați, se impoziteazăveniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin reținere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuțiilor sociale și a contribuțiilor sociale de sănătate.
La ora începerii programului de lucru, banii personali deținuți de angajații firmei care își desfășoarăactivitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, sunt înregistrați într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.
Orice sumăde bani înregistratăîn plus fațăde suma înregistratăla ora începerii programului de lucru nu reprezintăsumăjustificatăprin registrul de bani personali. Modelul, conținutul registrului de bani personali precum și procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobăprin ordin al ministrului Finanțelor Publice pânăvineri, 17 aprilie 2015.
La solicitarea organelor de control, atunci când se aflăîn incinta unității de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care își desfășoarăactivitatea și în timpul programului de lucru, angajații operatorului economic sunt obligați săprezinte sumele de bani aflate asupra lor.
Dacădiferența constatatăde inspectorii fiscali este de până1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistratăîn casa de marcat pânăla ora controlului, fapta se sancționeazăcu avertisment.
Pentru diferențe peste 1%, dar pânăîn 100 lei, se aplicăamendăde la 2.000 lei la 5.000 lei. Încazul unei diferențe între 100 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai micăde 1% din valoarea înregistrată
în casa de marcat, amenda este cuprinsăîntre 10.000 lei și 15.000 lei, iar dacăeste peste 1% amenda urcăla 20.000 lei și se suspendăpentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenția, începând cu cea de-a doua abatere constatatăîntr-un interval de doi ani.
Dacădiferența este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenda este între 20.000 lei și 25.000 lei, iar dacădepășește 1% sancțiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activității, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.
„DiferenÈ›ierea sancÈ›iunilor în cadrul celor trei paliere valorice în sumăfixă, respectiv sub 100 lei, între 100 lei È™i 1.000 lei, respectiv peste 1.000 lei, s-a realizat în funcÈ›ie de ponderea valoricăa
diferenÈ›elor neînregistrate fiscal, fațăde valoarea totalăînregistratăfiscal pânăla ora controlului”, se precizeazăîn nota de fundamentare a proiectului.
Guvernul estimeazăcăva colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacșișului, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 și 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani și jumătate.