Înseara de 24 Octombrie 1944, infanteriștii Armatei Române au pătruns în Cărei unde s-au angajat în lupte de stradăși în zorii zilei de 25 Octombrie 1944, militarii au reușit sădegajeze ultima brazdădin România aflatăsub ocupația hortysto-fascistă, încununând astfel lupta și jertfăzecilor de mii de combatanți pentru eliberarea Ardealului, luptăînceputăîn Carpați în noaptea de 23 / 24 August 1944.
Acesta a fost singurul obiectiv strategic național, realizat efectiv de Armata Românăpe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.
Armata Românăa ținut săelibereze ultimul loc ocupat din țarădrept omagiu zilei de naștere a regelui Mihai – 25 Octombrie 1944 – astfel ziua Majestății Sale (comandantul suprem) devenind Ziua Armatei.
Armata Românăa angajat, între 1 septembrie – 25 octombrie 1944, 27 de divizii, un corp aerian și douăbrigăzi de artilerie antiaeriană, totalizând un efectiv de 265.735 militari.
Faptele de arme ale militarilor romani sunt multe și legendare! Ele au contribuit din plin la reîntregirea graniței de Vest a României și anularea, de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena…
Cuvintele comandantului Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avrămescu, adresate militarilor din subordinea sa, consemnate în Ordinul de Zi nr. 104 din 25.10.1944, reliefeazăfoarte elocvent cele menționate mai sus : “La chemarea țării pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena ați răspuns cu însuflețire și credințăîn izbânda poporului nostru, tineri și bătrâni ați pornit spre hotarele sfinte ale patriei și cu piepturile voastre ați făcut zăgaz neînfricat dușmanului care voia săajungăla Carpați. Zdrobit de focul năprasnic al artileriei și de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberând astfel ultimăpalmăde pământ sfânt al țării. Prin ploi, prin noroaie și drumuri desfundate, zi și noapte ați luptat cu un dușman dârz și hotărât și l-ați învins. Azi, când avangărzile trec pe pământ străin (se trecuse la eliberarea Ungariei), pentru desăvârșirea înfrângerii definitive a dușmanului, gândul meu se îndreaptăcătre voi, cu dragoste și admirație pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veți fi slăviți, voi ofițeri și ostași care ați eliberat Ardealul. Pe cei care au căzut la datorie îi vor preamări urmașii și numele lor va fi scris în cartea de aur a neamului. ÃŽncrezători în destinele neamului și luând pildăde la cei ce au pus patria mai presus decât viața, continuăm lupta strâns uniți în jurul steagului…â”.
Din 1830, anul înființării armatei române moderne, pânăîn 1951, în tradiția româneascănu a existat o zi dedicatăexclusiv sărbătoririi acestei instituții.
Pe data de 20 iulie 1951, Prezidiul Marii Adunări Naționale a emis Decretul nr.125 în vederea declarării zilei de 2 octombrie, pentru prima oară, ca “Ziua Forțelor Armate ale R.P.R.â”. Motivul acestei alegeri îl constituia faptul că, la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase organizarea Diviziei “Tudor Vladimirescuâ” din prizonieri de război români, devenind, astfel, “sâmbureleâ” viitoarei “Armate Populareâ” din România.
SĂƒrbătorirea Zilei Armatei Române în 25 octombrie este stipulatăde Decretul nr. 381 din 01.10.1959.
.gif)
