Populația României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în anul 2014 săse mai înregistreze sub 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populația rezidentăa țării săfie la nivelul anului 1966, a declarat președintele Institutului Național de Statistică(INS), Tudorel Andrei. El a atras atenția căRomânia nu poate menține nivelul actual al populației.
INS a lansat, joi, Anuarul Demografic al României, document care conține o serie de date statistice cu privire la numărul și structura demograficăa populației, precum și la miÅŸcarea ei naturală(nașteri, decese, căsătorii, divorțuri) și migratorie.
INS: România nu poate menține nivelul actual al populației. Anual dispar douăorașe mici
România nu poate asigura menținerea populației la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere căprin reducerea populației rezidente dispar anual cam douăorașe de nivel mic, a declarat, joi, președintele Institutului Național de Stastică, Tudorel Andrei.
Președintele INS a declarat că, dacădin 1990 reducerea populației s-a făcut prin migrație externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând săse reducăpopulația rezidentăa țării.
Citește și: Institutul Național de Statistică: Rata mortalității generale, dar și a celei infantile, mai mare în România decât media UE – FOTO
Astfel, numai în anul 2014 populația a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugăși alți 40.000 de cetățeni care au migrat.
Președintele INS a apreciat căun număr atât de mare de persoane echivaleazăcu dispariția a douăorașe de nivel mic în fiecare an.
Acesta a spus căreducerea populației este influențatăde numărul mare al deceselor, dar și de scăderea ratei natalității, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnăcăRomânia nu poate asigura menținerea populației la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp.
Acesta a precizat cărata brutăde reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însăacum a început săscadă, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii născuți de o femeie, România este departe, înregistrând în 2014 o ratăde 1,3 copii la o femeie.
Președintele INS a spus cănu crede cărata natalității poate fi crescutăîn prezent, astfel încât singura rezervăar putea fi reducerea mortalității.
Potrivit sursei citate, din 1990 România are același comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai puțini copii, iar după1990 fenomenul de scădere a fost mai accelerat.
De asemenea, România are o pondere redusăa nașterilor la primul născut, existând mai degrabăo predilecție la cuplurile cu mai mulți copii.
Din Anuarul Demografic al României a mai rezultat și o creștere a vârstei mamei la prima naștere, media fiind, în 2014, de 26,7 ani, fațăde 22 de ani în 1987.
Pe de altăparte, Tudore Andrei a subliniat căRomânia încăînregistreazănașteri la mame foarte tinere, în raport cu Uniunea Europeană.
Din document mai rezultăcărata de fertilitate pe grupe de vârstăa înregistrat schimbări majore după1989, când aceasta a scăzut și a crescut vârsta medie la care se înregistreazăcele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel, dacăîn perioada 1970-1985 grupa de vârstăcu cea mai mare ratăa fertilității era 20-24 de ani, cu 201,4 născuți vii la o mie de femei, respectiv 191,4 în perioada 2005-2014, rata fertilității a cunoscut o scădere notabilă, la numai 70 de născuți vii la o mie de femei pentru grupa de vârstă20-24 de ani în 2005 și la doar 55,9 în 2014.
„Înanii 2005 și 2014 grupa de vârstăcu cea mai mare ratăa fertilității este 25 – 29 de ani, cu valorile de 77,3, respectiv 67,8 născuți vii la o mie de femei, ceea ce aratăo creștere a vârstei la care femeile se decid săaibăcopii”, se aratăîn Anuarul Demografic al României.
Înacelași document se mai menționeazăcărata de natalitate a scăzut considerabil din anul 1975 până2014, de la 19,7 născuți vii la o mie de locuitori pânăla 8,3 născuți vii la o mie de locuitori.
Populația rezidentăa României este la nivelul anului 1966
Președintele INS, Tudore Andrei, a precizat căcea mai redusăpopulație a țării a fost înregistratăîn anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori.
Acesta a mai arătat căpopulația rezidentăa României a scăzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014.
„România are o demografie întârziatăfațăde țările din occident (…) În2014, populația rezidentăa țării era sub 20 de milioane și se afla cam la același nivel cu cea a anului 1966”, a spus președintele INS.
Înurma analizării datelor statistice s-a constatat căîncepând cu anul 1985 populația României a devenit preponderent urbană.
Înceea ce privește cauzele reducerii populației, Tudorel Andrei a menționat căprintre acestea se numărămortalitatea ridicată, rata scăzutăa fertilității după1989, dar și migrația externă.
„Înperioada 1990-2014, reducerea populației rezidente s-a făcut prin migrație externă”, a mai spus președintele INS.
Îndocumentul lansat joi de către Institutul Național de Statisticăse mai aratăcăevoluția structurii populației pe grupe mari de vârstăaratăamploarea fenomenului de îmbătrânire demograficăa populației.
Astfel, dacăîn 1970 grupa de vârstă65 de ani și peste reprezenta 8,6% din totalul populației, în 2014 aceastăpondere este de aproape douăori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstămai micăde 15 ani, care în 1970 depășea un sfert din totalul populației (25,9%), a scăzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014.
Anuarul demografic al României mai aratăde densitatea cea mai mare a populației se regăsește în județele care conțin polii de creștere economică, respectiv Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, TimiÅŸoara, Cluj-Napoca, BraÅŸov și București, aceștia reprezentând puncte de atacție pentru forța de muncă.
sursa: Mediafax
