Sinodul Mitropolitan, în conformitate cu prevederile Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, a stabilit, prin consultare deschisă, urmatăde vot secret consultativ, o listăcu doi candidați dintre ierarhii eligibili pentru slujirea de Arhiepiscop al Timișoarei și de Mitropolit al Banatului. Aceștia sunt următorii:
1. Preasfințitul Părinte Dr. Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului
2. Preasfințitul Părinte Dr. Sofronie Drincec, Episcopul Oradiei
Preasfințitul Lucian Mic
Educație și formare
Născut la 9 septembrie 1970, în municipiul Arad, jud. Arad;
1977-1885 – Școala GeneralăNr. 10 din Arad;
1985-1987 – Liceul Teoretic „Moise Nicoară„ din Arad;
1987-1992 – Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu„ din Caransebeș;
1992-1996 – Facultatea de Teologie Ortodoxădin Arad
2001-2004 – Cursuri postuniversitare la Facultatea de Teologie a Universității din Oradea;
2009-2012 – Cursuri de doctorat la Facultatea de Teologie a Universității din Craiova;
2013 – Doctor în Teologie. Tema de cercetare: Relațiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica OrtodoxăSârbăîn a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Activitate clericală
Preot slujitor la mănăstirea Hodoș Bodrog din Arhiepiscopia Aradului – 1 august 1992 – 1 ianuarie 1994 (rasofor din 14 august 1991, hirotonit diacon în 24 iulie 1992 de către Episcopul Emilian Arădeanul și preot în 25 iulie de către ÃŽnaltpreasfințitul Părinte Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului);
Preot slujitor la catedrala mitropolitanădin Timișoara – 1 septembrie 1994 – 1 iulie 1995;
Stareț al Mănăstirii „Izvorul Miron„- Românești – 1 iulie 1995 – 1 octombrie 2000 (hirotesit protosinghel în decembrie 1999);
Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Timișoarei – 1 decembrie 1999 – 1 octombrie 2000 (hirotesit arhimandrit în 30 ianuarie 2000);
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei – 1 octombrie 2000 – 25 februarie 2006 (ales de Sfântul Sinod al BOR în data de 12 septembrie 2000, hirotonit arhiereu în 1 octombrie 2000);
Episcop al Caransebeșului –26 februarie 2006 – prezent (ales de Sfântul Sinod al BOR în data de 8 februarie 2006);
Activitatea științifică
Lucrări:
Cărți de unic autor: 1. Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș – 350 de ani de la trecerea în veșnicie, Editura Diecezană, Caransebeș, 2006, 108 pagini; 2. Episcopul Miron Cristea (1910-1919). Pastorale, ordine circulare și corespondențăadministrativă, Editura Diecezană, Caransebeș, 2007, 198 pagini; 3. Mărturisire și devenire în Episcopia Caransebeșului – studii de istorie bisericească, Caransebeș, 2010, 180 pagini; 4. Relațiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica OrtodoxăSârbăîn a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Editura Presa UniversitarăClujeană, 2013, 403 pagini și 5 planșe.
Coautor la volumele: 1. Biserica Sf. M. Mc. Gheorghe din Caransebeș, Editura Brumar, Timișoara, 2007; 2. Biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Caransebeș, Editura Brumar, Timișoara 2008, 102 pagini; 3. Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Caransebeș, necropolăa personalităților de seamădin Banat, Editura Diecezană, Caransebeș, 2008, 175 pagini; 4. Catedrala ÃŽnvierea Domnului din Caransebeș – de la ideal la realizare, Editura Diecezană, Caransebeș, 2010; 5. Parohiile Eparhiei Caransebeșului, Editura Diecezană, Caransebeș, 2012, 502 pagini; 6. Repertoriul troițelor și crucilor din Eparhia Caransebeșului, Editura Episcopiei Caransebeșului, 2013, 246 pagini.
Studii:
Peste 40 de studii de Patrologie și Istorie Bisericeascăîn reviste bisericești și în volumele unor simpozioane naționale și internaționale, dintre care amintim: Episcopul Ioan Popasu în conștiința caransebeșenilor – aspecte pastorale și filantropice, în volumul Istorie și spiritualitate în Episcopia Caransebeșului, Editura Diecezană, Caransebeș, 2008, p. 12-19; Cele trei candidaturi ale protosinghelului dr. Iosif Iuliu Olariu pentru ocuparea scaunului de episcop al Caransebeșului în volumul Rugăciune și Teologie, Editura Diecezană, Caransebeș, 2009; Episcopul Iosif Traian Bădescu și Orșova (1920-1933), în volumul Mehedinți, Istorie, Culturăși Spiritualitate, Drobeta Turnu Severin pag. 335-346; Scurt istoric al Episcopiei Caransebeșului, în Calendarul Românului 2007, Editura Diecezană, Caransebeș, 2006; Momente de răscruce în Eparhia Caransebeșului: Arhiereul Filaret Musta (1839-1930), în Calendarul Românului 2008, Editura Diecezană, Caransebeș, 2007, p. 155-159; Arhiereul Filaret Musta – micro biografie, în Calendarul Românului 2009, Editura DiecezanăCaransebeș, 2008, p. 152-160; Episcopul Miron Cristea. Evenimente premergătoare alegerii întru mitropolit primat, în Calendarul Românului pe 2010, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2009, p. 167-172; Exigențele familiei creștine în concepția Sfântului Ioan Gurăde Aur, în Calendarul Românului pe 2011, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2010, p. 143-152; Taina Botezului în Didahiile Sfântului Antim Ivireanul, în Calendarul Românului pe 2012, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2011, p. 147-155; Organizarea administrativ-bisericeascăa Eparhiei Caransebeșului dupăinstalarea episcopului Miron Cristea, în vol. Simpozionului internațional Credințăși mărturisire, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș 2010, p. 13-20; ÃŽntronizarea episcopului Veniamin Nistor în scaunul vlădicesc al Caransebeșului, în vol. Simpozionului internațional Tainăși mărturisire, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș 2011, p. 15-25; Acțiunile românilor din Transilvania și Banat pentru separarea ierarhicăde Biserica sârbă. Sinodul de la Carloviț (1864-1865), în „Mitropolia Olteniei„, Anul LXIII, nr. 1-4, ianuarie-aprilie, 2011, p. 28-54; Sfânta Scripturăîn formulările doctrinare ale primelor douăsinoade ecumenice, în „Ortodoxia„, Seria a II-a, anul III, nr. 2, aprilie-iunie 2011, București, p. 13-28; Legături între Biserica din Banat și Biserica Sârbăpânăîn secolul al XIX-lea în revista „Piramida„, numărul 4, anul II, 2012, Editura Institutului de Culturăal Românilor din Voivodina, Zrenianin, Serbia, p.18-37; Vlahii sud-dunăreni în scrierile istoricului Silviu Dragomir, în vol. „Mehedinți, istorie, culturăși spiritualitate„, Editura Universitaria, Craiova, 2012, p. 308-314; Comemorări ale Mitropolitului Andrei Șaguna în Episcopia Caransebeșului, în vol. Simpozionului internațional Tainăși comuniune, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș 2012; Banatul istoric în scrierile lui Silviu Dragomir, în vol. Silviu Dragomir (1888-1962) – 50 de ani de la trecerea în veșnicie, Editura Academia Romînă. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012, p. 104-113; Preotul profesor Liviu Stan și problema înființării Episcopiei Timișoarei, în vol. Dreptul canonic în viața Bisericii. In memoriam Preot prof. dr. Liviu Stan (1910-1973), Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Alba Iulia, 2013, p. 29-40; Profesori de seamăai învățământului teologic din Caransebeș, pioneri ai teologiei românești, în vol. „Vocație și misiune în Biserica lui Hristos„, Editura Diecezană, Caransebeș, 2009, p. 30-38; Episcopia OrtodoxăSârbăa Timișoarei (1850-1900). Elemente de organizare administrativ-bisericească, la Simpozionul teologic național Tradiție și modernitate în mărturisirea credinței. 100 de ani de la sfințirea Bisericii Sfântului Ilie-Fabric din Timișoara, organizat de Arhiepiscopia Timișoarei, Timișoara, 10 octombrie 2013; Teologia Crucii la Părintele Dumitru Stăniloae Stăniloae, la Simpozionul internațional Mărturisire, cinstire și recunoștință, organizat de Episcopia Severinului și Strehaiei, Drobeta Turnu Severin, 3-5 iunie 2013; Teologia suferinței la Sfântului Vasile cel Mare, la Simpozionul științific internațional Suferințăși terapie – perspective teologice, organizat de Episcopia Devei și Hunedoarei, Deva, 17-18 noiembrie 2012; Manifestarea libertății religioase a românilor bănățeni prin separația ierarhică(1865-1870), susținutăla Simpozionul internațional Libertate și constrângere religioasă– repere istorico-teologice, organizat de Episcopia Devei și Hunedoarei, Deva, 17-18 octombrie 2013; Santi Constantino ed Elena-Apostoli del Cristianesimo. Editto di Milano (313), Acta Musei Caransebesiensis – Tibiscum S. N. Caransebes, nr. 3/2013, editura Mega, Cluj Napoca, p. 13-19.
Articole tematice și pastorale în diverse reviste bisericești, peste 30 la număr.
Peste 20 de participări la simpozioane de teologie cu incidențănaționalăși internațională: Amintim simpozioanele din anul 2014: Episcopul Emilian Birdaș. Precizări cu privire la reactivarea Episcopiei Caransebeșului, la Simpozionul Internațional „Tainăși mărturisire„, Caransebeș, 28-28 aprilie 2014; Sfârșitul domniei Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu. Context internațional, la Simpozionul organizat de Facultatea de Teologie din Arad, iunie, 2014; Cultura și Biserica Ortodoxăîn timpul domniei Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, la Simpozionul „Mehedinți. Istorie, culturăși spiritualitate„, Drobeta Turnu Severin, iunie 2014; Dinamica unității Bisericii. Euharistia și Episcopul, la Simpozionul internațional „Comunicare și cuminecare„, Deva, 27 iunie 2014; Acțiuni trenante al despărțirii ierarhice româno-sârbe. Procesul mănăstirilor la începutul secolului al XX-lea. Documente inedite, la Simpozionul internațional „Banatul. Istorie și multiculturalitate„, Zrenianin, Serbia, 12 iulie 2014. Domnitorii Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu cel Sfânt. Prezențe culturale în Banat, la Simpozionul Internațional „Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu-ocrotitori ai Neamului și ai Bisericii strămoșești„, Baia de Aramă, 1-2 septembrie 2014.
Conferințe în țarăși străinătate. Amintim conferințele duhovnicești organizate în Caransebeș, Reșița, Arad, dar și conferința științificăsusținutăîn 22 septembrie 2014, în sala de festivități a Episcopiei de NikÅ¡ić – Muntenegru, conferințăcu tema: Trei secole de la martiriul Sfinților Brâncoveni (1714-2014).’)
Activitatea didactică
2001-2005 – lector universitar pentru disciplinele Patrologie și Formare Duhovniceascăla Departamentul de Teologie din Timișoara;
2006-2013 – lector universitar pentru disciplinele Patrologie și Teologie Liturgicăla Secția de Teologie din Caransebeș;
2014 – conferențiar universitar pentru disciplinele Patrologie și Istoria Bisericii Universale la Secția de Teologie din Caransebeș.
Sumar al activității chiriarhale în Episcopia Caransebeșului
Sub aspect pastoral-misionar:
slujirea (cel puțin o dată) a Sfintei Liturghii la cele 282 de sfinte altare din episcopie (mănăstiri, parohii, filii, capele, centre sociale);
târnosirea a 44 de biserici vechi, netârnosite niciodată, unele cu peste 200 de ani de existență;
târnosirea a 26 de noi biserici în eparhie (biserici, capele, paraclise);
binecuvântarea lucrărilor de restaurarea și reamenajarea a 134 de biserici;
hirotonia a 150 de clerici pentru mănăstirile, parohiile, unitățile misionar-filantropice și școlare din eparhie;
acordarea a 108 ordine eparhiale pentru implicarea în viața pastoral-misionarăa eparhiei;
acordarea a 227 de distincții clerului (arhimandrit, protosinghel, sachelar, iconom, iconom stavrofor și arhidiacon) în semn de apreciere și răsplătire a activității desfășurate;
înființarea Biroului de presăși relații mass-media al eparhiei;
achiziționrea a douăfrecvențe radio și a echipamentului necesar pentru transmiterea emisiunilor Radio Trinitas în municipiile Reșița și Caransebeș;
înființarea oficiului canonico-juridic al eparhiei.
Sub aspect administrativ-bisericesc:
ÃŽnființarea a patru așezăminte monahale (Schitul Sf. Dionisie Exiguul din localitatea Bucova, Schitul Sf. Atanasie al Atonului și Nașterea Maicii Domnului din localitatea Ineleț, Așezământul medical creștin din localitatea Marga și Așezământul monahal-social din localitatea Bozovici);
reorganizarea Episcopiei Caransebeșului prin înființarea de noi sectoare de activitate, rearondarea parohiilor și a protopopiatelor;
înființarea unui număr de 19 centre pastoral-misionare, pentru o mai bunăactivitate bisericeascăși conlucrare la nivelul parohiilor apropiate geografic;
înființarea a 21 de parohii noi;
crearea unei noi categorii de unități bisericești la nivelul Episcopiei Caransebeșului, respectiv categoria misionară(pentru a se dinamiza viața pastoral-misionară), parohii ce au fost ajutate financiar de către Centrul Eparhial, de oficiile protopopești și alte parohii urbane mari cu care acestea au fost „înfrățite„;
înființarea unui Centru de formare profesională/perfecționare și a patru centre de lucru, în cadrul Proiectului finanțat din fonduri europene „Pregătirea resurselor umane pentru valorificarea și promovarea patrimoniului cultural național„ și organizarea de cursuri gratuite pentru angajații Centrului Eparhial și ai celor patru protopopiate, implicați în valorificarea patrimoniului cultural bisericesc.
Sub aspect cultural
revista eparhialăFoaia Diecezanăa fost adaptatăcerințelor cititorilor, atât în conținut cât și în grafică;
reluarea apariției anuarului „Calendarul Românului“, publicație istoricăa Episcopiei Caransebeșului;
tipărirea a 61 de cărți de teologie, istorie bisericeascăși albume de artăîn Editura Episcopiei Caransebeșului;
transferul Seminarului Teologic „Episcop Ioan Popasu„ din Caransebeș din clădirile proprietatea episcopiei, alăturate Centrul Eparhial, în incinta bisericii „Sfinții ÃŽmpărați Constantin și Elena“ – Caransebeș, unde s-a realizat o infrastructurăcorespunzătoare pentru desfășurarea activității administrativ-didactice a învățământului religios seminarial;
sprijinirea substanțialăa activității seminarului prin importante sume de bani (peste 200.000 RON anual) și a Secției de Teologie din Caransebeș, dependentăde Universitatea „Eftimie Murgu„ din Reșița;
statornicirea unor importante manifestări duhovnicești, științifice și cultural-artistice, care se desfășoarăanual în ediții (Zilele Credinței și Culturii în Episcopia Caransebeșului cu opt ediții realizate, simpozion teologic internațional cu opt ediții realizate, expoziții tematice, festivaluri corale pentru copii și adulți, festival de poezie în grai bănățean, prezentări de tradiții religioase și folclorice din Banat, toate acestea cu desfășurare anualăsau bianuală). La acestea se adaugăși Pelerinajul la Crucea de pe Muntele Mic, desfășurat în fiecare an în ziua de prăznuire a ÃŽnălțării Sfintei Cruci, 14 septembrie, pelerinaj ajuns la ediția a noua;
înregistrarea în format electronic a cărților din Biblioteca Eparhiei Caransebeșului și demararea lucrărilor de amenajare a unui nou sediu și a unei săli de lecturădupăstandarde moderne;
dezvoltarea Arhivei Episcopiei Caransebeșului prin clasarea de noi fonduri arhivistice aparținătoare protopopiatelor istorice și unor parohii. Este în curs de amenajare un nou sediu și se are în vedere scanarea și introducerea documentelor în format digitalizat;
evidențierea patrimoniului cultural bisericesc prin restaurarea bisericilor monument istoric din Caransebeș și din eparhie, înființarea a douăcolecții permanente de icoane vechi bănățene: Colecția de artăbisericeascăa Centrului Eparhial Caransebeș, în incinta Centrului Eparhial Caransebeș și Colecția de artăbisericeascăa Catedralei „ÃŽnvierea Domnului„ din Caransebeș, în demisolul Catedralei Episcopale „ÃŽnvierea Domnului și Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul„ din Caransebeș.
identificarea și inventarierea obiectelor de patrimoniu din unitățile bisericești ale eparhiei, prin derularea proiectului european ,,Pregătirea resurselor umane pentru valorificarea și promovarea patrimoniului cultural național„ (perioada 01.07.2010-31.03.2013), în parteneriat cu Episcopia Severinului și Strehaiei;
primirea titlului de cetățean de onoare al județului Caraș Severin, a 6 municipii și orașe și a 27 de comune din județul Caraș-Severin, în semn de apreciere pentru implicarea Episcopiei Caransebeșului în viața comunităților de credincioși.
Sub aspect administrativ-economic:
înființarea Departamentului Patrimoniu și Construcții Bisericești și a Departamentului Comercial Diecezan;
înființarea unui atelier de croitorie veșminte bisericești, a unui atelier de picturăicoane, și a unui atelier de manufacturăobiecte bisericești;
înființarea a 7 noi magazine de obiecte bisericești;
definitivarea lucrărilor de construcție și amenajare la noua catedralădin Caransebeș;
amenajarea paraclisului de la demisolul noii catedrale episcopale;
refacerea interiorului Centrului Eparhial, recompartimentarea birourilor și dotarea lor cu mobilier și obiecte tehnice corespunzătoare muncii administrativ-bisericești (dupămutarea din spațiu a seminarului) și amenajarea incintei Episcopiei Caransebeșului;
construirea a 26 de noi biserici, capele școlare și spitalicești;
susținerea și supravegherea a 218 lucrări de reamenajare a bisericilor din eparhie (reparații interioare și exterioare, restaurare de picturăsau picturănouă);
susținerea și supravegherea construirii sau achiziționării a 8 case parohiale;
aprobarea de fonduri guvernamentale (2.800.000 RON) și demararea unui amplu proiect de restaurare a Centrului Eparhial Caransebeș, începând cu luna noiembrie a anului 2014.
Sub aspect social-filantropic:
înființarea Sectorului social-misionar;
înființarea Asociaților „Ioan Popasu„, „Filaret Musta„ și „Sfânta Ecaterina„;
înființarea Complexului de Servicii Sociale „Sfântul Vasile cel Mare„, cu următoarele componente: Centru de zi pentru copii școlari (cu o capacitate de 50 de locuri), Centru de igienăpentru mamăși copil (centrul de tip rezidențial care poate găzdui 10 cupluri mamă-copil);
amenajarea și sfințirea capelei cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, în incinta Complexului de Servicii Sociale „Sfântul Vasile cel Mare„;
înființarea Centrului Social Filantropic „Arhiereu Filaret Musta„ ce funcționeazăpe lângăparohia „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul„, Caransebeș, cu următoarele servicii sociale: Masa pe roți pentru bătrâni (pentru 40 de bătrâni cu venituri mici și care se deplaseazăcu greutate), Spălătorie socială(pentru 70 de persoane vârstnice), Centru de zi pentru copii „Sfântul Apostol Andrei„ (15 de copii), Sala de mese de la sediul Femeilor Ortodoxe (24 de elevi cu probleme sociale beneficiazăde masa de prânz), Școala Duminicală(15 locuri), Centru de întâlniri pentru tineri;
înființarea Centrului de zi al Parohiei „Adormirea Maicii Domnului„ din Oravița (20 de beneficiari);
înființarea în colaborare cu Consiliul Județean Caraș Severin a Centrului rezidențial de urgențăpentru persoane fărăadăpost din Caransebeș;
înființarea Centrului de servicii comunitare „Sfântul Nicolae„, Mehadia (20 beneficiari);
înființarea Centrul de Voluntariat al Episcopiei Caransebeșului;
înființarea Centrului de Incluziune Socială, care funcționeazăîn cadrul Complexului Social „Sfântul Vasile cel Mare„;
înființarea în parteneriat cu Consiliul Județean Caraș Severin a Căminului pentru bătrâni Sfinții ÃŽmpărați Constantin și Elena, în incinta Complexului de Servicii Sociale Sfântul Vasile cel Mare;
înființarea Centrului social și pentru activități cu tineretul „Sfânta Mare MucenițăEcaterina„ Oravița cu programele sociale: Centru after-school (pentru 15 copii) și Atelier de icoane din semințe;
amenajarea și sfințirea capelei Sfântul Mare Mucenic Pantelimon de la Spitalului Orășenesc Oravița;
ÃŽnființarea Centrului de zi al Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe„ – Moldova Nouă;
înființarea Centrului de zi „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe„ – Anina;
înființarea Așezământului social-eclesial „Intrarea în Bisericăa Maicii Domnului„, Bocșa Romînă;
înființarea Băncii de Alimente pentru situații de Urgențăîn Protopopiatul Caransebeș;
reabilitarea Grădiniței Sfânta Filofteea a Episcopiei Caransebeșului;
amenajarea și sfințirea paraclisului din incinta Spitalului Orășenesc Oțelu Roșu;
înființarea a 12 centre de tineret, atât în mediul urban cât și în mediul rural, centre care dezvoltăprograme educative, culturale și artistice cu caracter duhovnicesc, parteneriate cu diverse instituții, voluntariat în Biserică(peste 200 de copii și tineri).
sursa: Episcopia Caransebesului
P.S. Dr. SOFRONIE DRINCEC
Episcopul Oradiei
Presfințitul Părinte Sofronie s-a născut la 3 noiembrie 1967 în localitatea Arad, județul Arad, din părinții Petru și Maria, ortodocși. A fost botezat la biserica parohiei Arad-Șega II, cu numele Radu-Ștefan.
Studiile în Arad: liceul de matematică-fizică„Moise Nicoară– Ioan Slavici„, promoția 1986; examenul de bacalaureat l-a susținut în sesiunea iunie 1986 cu media generală9,69.
A fost admis la concursul de admitere la Institutul de Medicină, Specializarea MedicinăGenerală, sesiunea iulie 1986, la categoria incorporabili, cu media generalăde admitere 9,23.
Satisface stagiul militar cu termen redus, nouăluni, la Școala Militarăde Ofițeri în Rezervă„Detașamentul Păuliș„ din Lipova.
ÃŽntre anii 1987 – 1993 urmeazăcursurile Facultății de Medicinădin Timișoara, absolvite în 1993, cu media generalăa celor șase ani de studii 9,81. Însesiunea septembrie 1993 susține examenul de licențăla Universitatea de Medicinăși Farmacie din Timișoara, noua denumire după1990, în urma căruia a obținut diploma de doctor-medic, eliberatăde Ministerul ÃŽnvățământului, cu media de examen 10.
În1990 participăla înființarea filialei A.S.C.O.R. Timișoara, iar din 1991 devine președintele acesteia.
Se înscrie la concursul de admitere la Facultatea de Teologie Ortodoxădin cadrul Universității de Stat „Aurel Vlaicu„ din Arad, Specializarea Teologie Pastorală, sesiunea octombrie 1993, în urma căruia este declarat admis cu media generalăde admitere 9,50.
Înperioada 1993 – 1997 urmeazăcursurile Facultății de Teologie Ortodoxădin Arad, absolvite în 1997, cu media generalăa celor patru ani de studii 9,93. Examenul de licențăîl susține în sesiunea iunie 1997, în urma căruia obține diploma de licențăîn teologie, cu media examenului de licență10.
Înintervalul de timp 1993 – 1994 lucreazăca medic stagiar la Spitalul Județean și la Spitalul Municipal, ambele din Arad și organizeazăfiliala A.S.C.O.R. din Arad.
Încursul anilor 1994, 1995 și 1996 efectueazăstagii de pregătire duhovniceascăla Mînăstirea OrtodoxăSfântul Ioan Botezătorul din Essex – Anglia.
PS Dr. Sofronie Drincec
Înanul 1995 este închinoviat la Mînăstirea Hodoș-Bodrog din Episcopia Aradului, iar în Postul Adormirii Maicii Domnului din 1995 este tuns în monahism de ÃŽnaltpreasfințitul Părinte Timotei al Aradului, naș de călugărie fiind ÃŽnaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Germaniei și Europei Centrale, care îi dănumele de călugărie Sofronie.
Este hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah pe seama Mînăstirii Hodoș-Bodrog de către ÃŽnaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Serafim, cu încuviințarea ÃŽnaltpreasfințitului Părinte Timotei, în 12, respectiv 13 august1995, fiind hirotesit duhovnic de ÃŽnaltpreasfințitul Părinte Timotei.
ÃŽntre octombrie 1995 – iunie 1997 slujește ca preot-duhovnic la Mînăstirea „Sfântul Simeon Stâlpnicul„ din Arad. Dupăsusținerea examenului de licențăîn teologie, iunie 1997, și pânăîn ianuarie 1998 primește ascultarea de a organiza Sectorul de AsistențăSocialăal Episcopiei Aradului, participând la numeroase conferințe tematice.
Înianuarie 1998 este chemat la Sfânta Patriarhie, unde îndeplinește funcția de secretar la Cabinetul Preaferictului Părinte Patriarh Teoctist, pânăîn februarie 1999.
La propunerea Patriarhului Teoctist, în ședința de lucru din 28 august 1998 a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, i se conferărangul de protosinghel.
La data de 15 decembrie 1998, în ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, este desemnat drept candidat principal pentru alegerile în vederea ocupării postului vacant de Episcop al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria.
La praznicul Sfinților Trei Ierarhi, 30 ianuarie 1999, la Giula, la Reședința Episcopală, sub președinția ÃŽnaltpreasfințitului Părinte Timotei al Aradului, locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și delegatul Sfântului Sinod la alegerea de Episcop, Colegiul Electoral al Episcopiei îl alege, cu douătreimi din voturi (optsprezece din totalul de douăzeci și șapte valabil exprimate) în postul de Episcop al acestei eparhii.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din 4 februarie 1999, valideazăîn unanimitate alegerea și îi acordărangul de arhiereu. În7 februarie 1999, dupăSfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist îl hirotesește arhimandrit.
La 21 februarie 1999, pentru prima oarăîn istorie, Catedrala din Giula găzduiește ceremoniile de hirotonie și instalare ale primului Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, de către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, ÃŽnaltpreasfințiții Părinți Mitropoliți Nicolae al Banatului, Petru al Basarabiei, Serafim al Germaniei și Europei Centrale, Iosif al Europei Occidentale și alți 12 Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
După8 ani de arhipăstorire jertfelnicăși pilduitoare în mijlocul românilor din Ungaria, la 13 februarie 2007, Preasfințitul Părinte Sofronie a fost ales, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, fiind întronizat, la 25 februarie 2007, de Duminica Ortodoxiei, în vechea Catedralăcu Lunădin Oradea.
Limbi străine cunoscute:
– de comunicare, la manifestări internaționale: franceza, engleza, italiana;
– conversație, scris, citit: germană, maghiară, spaniolă, rusă, sârbo-croată.
Titluri academice primite:
– Senator de Onoare al Universităților de Stat din Arad și Oradea;
– 24 mai 2008 Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș„ Arad.
sursa: Mitropolia Ardealului
