România nu va accepta niciodatăautonomie pe criterii etnice, a declarat liderul PSD, premierul Victor Ponta, adăugând căjudețele Harghita și Covasna primesc mai mult de la bugetul central decât contribuie și sunt dependente de reîmpărțirea banilor, Bucureștiul contribuind cu aproape 20% la buget.
„Existăun singur angajament foarte ferm pe care l-am avut dintotdeauna și îl avem și acum, când suntem aliați cu cei de la UDMR, și anume cănu vom fi niciodatăde acord cu autonomia pe criterii etnice. Autonomie înseamnădezvoltarea structurilor locale pe criterii economice, sociale, culturale, niciodatăpe criterii etnice. Din punctul ăsta de vedere, subiectul pentru noi este închis. Pe de altăparte, știu foarte bine căUDMR sau toate mișcările minorității maghiare au susținut și susțin o idee de autonomie care nu este funcționalănici în alte țări”, a spus Ponta la Antena 3, întrebat dacăse va renunța la alianța cu UDMR în urma declarațiilor pe aceastătemăale oficialilor din Uniune.
El a susținut cămenținerea unei relații de colaborare cu UDMR este o soluție mult mai bunădecât a-i radicaliza pe membrii Uniunii și a-i face săse simtăcu adevărat persecutați.
Înprivința declarațiilor liderilor UDMR pe tema autonomie, Ponta a apreciat căacestea erau „mai mult de campanie”.
El a adăugat căjudețele Harghita și Covasna primesc mai mult de la bugetul central decât contribuie, ca și majoritatea altor județe, Bucureștiul fiind în schimb cel care contribuie cu aproape 20% la bugetul național, alături de centre economice puternice, precum Iași, Ploiești, Cluj, Timișoara, Constanța, celelalte județe, mai ales cele mici, precum Harghita și Covasna, fiind dependente practic de o reîmpărțire a veniturilor publice.
„Asta este o realitate pe care o știu foarte bine liderii politici”,a conchis Ponta.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier în Guvernul României, a spus, cu ocazia lansării candidaților Uniunii în campania pentru alegerile europarlamentare, căTirolul de Sud și Catalonia trebuie „aduse în Ardeal”, îndemnând, totodată, maghiarii sămeargăla vot, altfel locul europarlamentarilor maghiari va fi luat de români.
„Interesul comun este sătrimitem cât mai mulți reprezentanți în Parlamentul European, interesele noastre pot fi reprezentate numai de maghiari. UDMR se bazeazăpe comunitatea maghiarăși maghiarii trebuie săne ajute. Candidații noștri nu pot ajunge în PE fărăajutorul lor. Dacănoi nu vom ajunge acolo, locul nostru va fi luat de parlamentarii români. Este vorba despre viitorul nostru”, a declarat sâmbătă, președintele UDMR, Kelemen Hunor, cu ocazia lansării candidaților UDMR în campania electoralăpentru alegerile europarlamentare.
Lansarea oficialăa campaniei electorale a UDMR pentru alegerile europarlamentare, desfășurată, sâmbătă, la Sala Sporturilor din Odorheiu Secuiesc, a început cu intonarea imnului Ungariei și a imnului secuiesc și s-a încheiat cu inmul campaniei, „Hai lalea, lalea”.
La rândul său, vicepreședintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, afirmăcăautonomia teritorialăapare în programul Uniunii încădin 1993 și nu vede „care e problema” dacăse vine cu un nou proiect de lege pe acest subiect, în condițiile în care altele două, similare, au fost respins „cu mare succes” de Parlament.
Borbely a declarat, vineri, într-o conferințăde presă, căreprezentanții Uniunii vor promova un nou proiect legislativ pe tema autonomiei, „conform tuturor preceptelor democratice”.
„Dacăluați programul UDMR din 1993 apare acest lucru: autonomie teritorială. Vai, cum ne-am speriat! Imediat ne speriem. Existăo majoritate în Parlament. Noi nu avem majoritatea în Parlament, avem 6-7 la sută, deci depinde de majoritatea de 44 la sutădacăe de acord cu orice fel de propunere – și de autonomie, și de altele. (…) Vom veni cu un nou proiect de lege, căsuntem mai încăpățânați, nu știu când, pe care îl vom înaintea conform tuturor preceptelor democratice și îl vom discuta și cu majoritatea românească. Deci, despre asta e vorba”, a spus Borbely.
Acesta a amintit căîn Parlamentul României au mai fost depuse pânăacum douăpropuneri de legi privind autonomia teritorială, care „cu mare succes au fost respinse” de acest for legislativ, subliniind cănu înțelege „care e problema” dacăUDMR va veni cu un nou proiect de lege pe acest subiect.
ÃŽntrebat despre faptul căluna trecutăCurtea Constituționalăa anunțat căîntre propunerile neconstituționale din proiectul de revizuire a Constituției se regăsesc și cele privind înființarea de subdiviziuni administrative și de organe paralele cu ale statului, Borbely a apreciat căCCR și-a depășit atribuțiile. El a adăugat căreprezentații UDMR nu renunțăașa ușor la cerințele lor și că, într-un stat democratic, pot avea „măcar un punct de vedere și o propunere legislativă”.
„Curtea Constituționalăși-a depășit atribuțiile în legăturăcu analiza noii Constituții. Nu intru în detalii, de ce spun acest lucru. Zilele acestea a apărut motivarea și în motivare e interpretabil ce spune acolo. Puneți lângădecizia CCR și opinia Comisiei de la Veneția și o săvedeți căe mult mai nuanțatătreaba. Eu cred căniciodatănu sunt lucruri care nu se pot schimba, în bine, zic, chiar dacăavem o decizie a Curții. Noi suntem încăpățânați din acest punct de vedere. Credeți cănoi renunțăm așa de ușor la cerințele noastre? Le vom relua și le vom discuta, evident, respectând decizia Curții. Eu nu pun sub semnul întrebării decizia Curții, dar, slavăDomnului, într-un stat democratic măcar un punct de vedere putem avea. Un punct de vedere și o propunere legislativăputem avea”, a arătat Borbely.
Curtea Constituționalăanunța, în 16 februarie, căa constatat mai multe cazuri când se încalcălimitele revizuirii actului fundamental. CCR a constatat, cu majoritate de voturi, neconstituționalitatea completării Articolului 3 din Constituție cu un nou alineat, „referitor la posibilitatea recunoașterii de zone tradiționale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”.
Totodată, CCR a constatat, cu majoritate de voturi, neconstituționalitatea completării Constituției cu noi prevederi, privitoare la „instituirea posibilității reprezentanților legali ai minorităților naționale de a înființa, potrivit statutului minorităților naționale adoptat prin lege, organe proprii de decizie și executive” și la „utilizarea simbolurilor proprii ale minorităților naționale”.
sursa: Mediafax
