Senatul a adoptat miercuri, 26 august, proiectul de modificare a Legii ANI, cunoscut drept „Legea integrității”, unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR. De îndeplinirea acestui jalon depinde deblocarea unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul-limită este 31 august.
Proiectul a trecut de Senat, cameră decizională, cu 106 voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și nicio abținere. Pentru adoptarea legii au votat senatorii AUR, PNL și PSD.
Una dintre cele mai controversate prevederi este așa-numitul „amendament Fritz”, care a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională. Modificarea a stârnit însă critici la nivel european. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, și Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe din Parlamentul European, au avertizat într-o scrisoare transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că schimbările legislative reprezintă „un grav pas înapoi pentru statul de drept în România”.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a susținut că legea trebuie adoptată pentru ca România să nu riște pierderea banilor europeni, chiar dacă în forma actuală conține prevederea controversată. El a precizat că aceasta poate fi corectată ulterior.
Și AUR a anunțat că va susține proiectul. Europarlamentarul Gheorghe Piperea a transmis miercuri dimineață că legea va trece de Senat și că parlamentarii partidului vor vota pentru.
Înaintea votului din plen, senatorii au respins și propunerea de eliminare a fișei de interese financiare din noua legislație. Propunerea fusese formulată în comisiile Senatului de Cosmina Cerva, președinta Comisiei de constituționalitate.
În urma modificărilor, declarațiile de avere vor rămâne publice, însă anumite informații vor fi protejate. Nu vor mai fi afișate public localizarea exactă a imobilelor și terenurilor sau mărcile autoturismelor deținute, ci valoarea totală a acestora.
Noile reguli privind declarațiile de avere urmează să fie aplicate de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, Agenția Națională de Integritate trebuie să implementeze un sistem informatic care să permită extragerea și completarea automată a datelor necesare.
Adoptarea legii vine cu doar câteva zile înaintea termenului-limită stabilit în PNRR. România trebuie să demonstreze până la 31 august că a îndeplinit jalonul privind integritatea pentru a putea beneficia de aproximativ 770 de milioane de euro.
