Camera Deputaților a adoptat luni modificările aduse legii ANI, după decizia Curții Constituționale privind caracterul public al declarațiilor de avere și de interese. Proiectul a fost aprobat cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, urmând ca Senatul să fie forul decizional.
Noua formă a legii încearcă să păstreze transparența asupra averilor și intereselor financiare ale demnitarilor, dar în limitele stabilite de CCR pentru protejarea vieții private.
Una dintre principalele modificări prevede că Agenția Națională de Integritate va genera, începând cu 1 ianuarie 2027, o fișă publică privind interesele financiare ale persoanelor obligate să depună declarații de avere și de interese. Fișa va fi publicată pe pagina de internet a ANI și va rămâne disponibilă timp de cinci ani.
Documentul public va permite cetățenilor și presei să afle în continuare informații relevante despre interesele financiare ale demnitarilor, fără ca datele cu caracter personal protejate de Constituție și de legislația privind protecția datelor să fie făcute publice.
Astfel, nu vor putea fi publicate codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, anumite informații care ar permite localizarea imobilelor, elementele de identificare ale unor bunuri mobile, semnătura declarantului, informații privind starea civilă și divorțul, precum și numerele conturilor bancare, codurile IBAN sau denumirea completă a unităților bancare.
De asemenea, vor fi protejate datele personale ale altor persoane care apar în declarațiile depuse de demnitari.
Printre informațiile care ar urma să rămână accesibile publicului se numără însă interesele în firme, contractele acestora cu statul, funcțiile deținute în alte organizații sau partide, precum și informații privind ordinul de mărime al averii și datoriilor.
Un amendament susținut de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților a fost introdus la recomandarea ANI și are tocmai rolul de a crea acest mecanism prin care transparența financiară să fie menținută fără încălcarea limitelor stabilite de CCR.
În același timp, un amendament al USR a eliminat prevederea referitoare la publicarea declarațiilor de interese financiare pentru soții sau persoanele aflate în relații similare cu soții mai multor demnitari și înalți oficiali ai statului.
Dezbaterile din Parlament au avut loc în contextul în care CCR a stabilit că publicarea declarațiilor de interese financiare, în forma prevăzută inițial de lege, este neconstituțională. Curtea a apreciat că acestea conțineau informații care se suprapuneau în mare parte cu cele din declarațiile de avere și de interese, iar publicarea lor putea afecta dreptul la viață privată.
Deputatul PSD Radu Marinescu a susținut că forma adoptată respectă standardele de constituționalitate și răspunde atât cerințelor partenerilor internaționali, cât și așteptărilor societății.
Și liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a salutat compromisul găsit în comisiile parlamentare, afirmând că noua formă permite menținerea caracterului public al informațiilor relevante din declarațiile demnitarilor.
Miza depășește însă cadrul legislativ intern. Legea integrității reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR, iar adoptarea și promulgarea sa până la termenul stabilit sunt esențiale pentru evitarea pierderii unor fonduri europene importante. În cazul în care legea nu este promulgată până la 31 august, România riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro din PNRR.
După votul din Camera Deputaților, proiectul merge la Senat, care este for decizional. Parlamentul trebuie să finalizeze procedura într-un timp foarte scurt, astfel încât legea să poată fi promulgată înainte de expirarea termenului-limită.
