Conflictul din Orientul Mijlociu escaladează rapid, după ce confruntările dintre Statele Unite ale Americii, Israel și Iran au generat un nou val de violențe, atacuri aeriene și reacții politice la nivel global.
Teheranul a transmis prin oficiali de rang înalt că „nu va negocia” cu Washingtonul, în timp ce efectele conflictului se resimt deja în piețele financiare, în transportul aerian și în sectorul energetic.
Armata israeliană a anunțat lansarea unor atacuri în sudul Libanului împotriva țintelor Hezbollah, grupare susținută de Iran, după ce aceasta a lansat rachete și drone către teritoriul israelian. În paralel, Israelul a ordonat evacuarea a aproximativ 50 de localități din Liban, în contextul intensificării schimburilor de focuri. Lideri ai Ministerului iranian al Informațiilor ar fi fost eliminați în urma unor lovituri aeriene asupra Teheranului, potrivit autorităților israeliene.
Situația s-a tensionat și în Cipru, unde baza militară britanică RAF Akrotiri ar fi fost lovită de o dronă. Un terminal al aeroportului din Paphos a fost evacuat după detectarea unui obiect suspect pe radar, iar Grecia a anunțat trimiterea a două fregate și a unor avioane de luptă pentru a contribui la apărarea insulei.
În Kuweit, trei avioane americane F-15E Strike Eagle au fost doborâte accidental de sistemele de apărare aeriană locale, în contextul unor atacuri iraniene cu rachete și drone. Cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță. Deasupra ambasadei americane din Kuweit a fost observată o coloană de fum, iar mai multe drone ostile au fost interceptate.
Președintele Donald Trump a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului este „înainte de program”, dar a recunoscut că ar putea exista mai multe victime americane decât cele confirmate inițial. În același timp, surse citate de presa americană susțin că informatori ai Pentagonului au admis în fața Congresului că Iranul nu plănuia un atac direct asupra forțelor americane decât în eventualitatea unei lovituri israeliene, aspect ce pune sub semnul întrebării justificarea unei amenințări iminente.
Pe plan umanitar, Semiluna Roșie iraniană anunță sute de morți în urma bombardamentelor israeliano-americane, iar autoritățile iraniene susțin că nouă spitale au fost grav avariate. În Israel, zece persoane au fost rănite în Beer Sheva, după impactul unei rachete balistice. În Liban, zeci de persoane și-au pierdut viața în urma atacurilor aeriene.
Impactul economic este major. Prețul petrolului Brent a depășit pragul de 80 de dolari pe baril, iar gazele naturale s-au scumpit cu peste 25% în Europa. Bursele europene au deschis în scădere accentuată, investitorii reacționând la riscul extinderii conflictului și la posibilele perturbări ale aprovizionării prin Strâmtoarea Ormuz.
Și România resimte efectele crizei. 35 de curse au fost anulate pe Aeroportul Otopeni, iar autoritățile au organizat zboruri speciale pentru repatrierea românilor din Israel, transportați inițial pe cale terestră către Egipt. Guvernul a convocat o ședință de urgență pentru gestionarea situației cetățenilor români din zona de conflict.
Pe plan diplomatic, Rusia a exclus posibilitatea ca grupul BRICS să intervină militar în sprijinul Iranului, subliniind că organizația nu presupune obligații de asistență reciprocă în caz de agresiune. Totodată, Germania a anunțat că nu se va alătura operațiunii SUA-Israel, în timp ce Franța analizează opțiuni pentru apărarea țărilor din Golf.
În Iran, populația a primit mesaje de avertizare din partea Corpului Gardienilor Revoluției, fiind îndemnată să evite protestele, în timp ce accesul la internet este aproape complet blocat.
Pe fondul acestor evoluții, temerile privind o conflagrație regională de amploare cresc de la o oră la alta. Cu atacuri reciproce, infrastructuri energetice vizate și implicarea indirectă a mai multor state, conflictul dintre SUA, Israel și Iran riscă să destabilizeze nu doar Orientul Mijlociu, ci și economia globală.
