Vedetele VINVEST: Casa de Vinuri Cotnari

Posted on Mar 30 2017 - 5:12pm by petre

Cel mai mare eveniment dedicat vinului și unul dintre cele mai vechi și de tradiție evenimente din România, Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara a– VINVEST ediția a XIV-a, va avea loc în perioada 31 martie – 2 aprilie, la Centrul Regional de Afaceri Timișoara, ocazie cu care iubitorii de vin pot alege și degusta aproape 300 de feluri de vin.

Printre invitații ediției din 2017 a VINVEST, un loc inportant îl ocupă și Casa de Vinuri Cotnari.

Casa de Vinuri Cotnari

Compania Cotnari este unul dintre cei mai importanți participanți la Salonul VINVEST 2017.

Podgoria Cotnari face parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei, fiind una dintre cele mai renumite podgorii ale Europei, cu o istorie de aproximativ 2000 de ani şi o suprafaţă de 1750 de ha, ce îmbină favorabilitatea factorilor naturali (relief, climă, sol) cu cea a factorilor umani (tradiții populare, know-how etc.).

Cotnari Casa de Vinuri
Microclimatul este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9 grade Celsius, precipitații medii anuale de 475 mm și vânturi dominante dinspre NV, SE, S, constituind un ambient propice cultivării viței de vie și obținerii vinurilor de calitate.

Casa de Vinuri Cotnari este un proiect ambițios, început în anul 2007, prin înființarea în podgorie de noi plantații, formate din tradiționalele soiuri Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească și Fetească Albă, cărora li s-au alăturat Busuioaca și Feteasca Neagră.Cotnari Casa de Vinuri

Prezența soiului Fetească Neagră în podgoria Cotnari nu constituie un element de inovație. În vasele ceramice ale culturii Cucuteni, localitate poziționată la 11 km de Cotnari, (una din cele mai înfloritoare civilizații neolitice, între anii 5500 și 2750 înaintea erei noastre) s-au găsit sâmburi de struguri și urme a ceea ce pare vin.
Conform înscrisurilor aflate la Arhivele Naționale (Arh. St. București, dosar 1012, p. 8), în 1899 șeful serviciului viticulturii din Ministerul Agriculturii, cu prilejul călătoriei în Franța, a vizitat școlile de agricultură din Montpellier și Ecully (Beaujolais). Directorii acestor școli și-au exprimat dorința precum că „ar fi fericiți să aibă în colecțiile școlilor lor câteva din principalele noastre varietăți și vițe românești”. Reîntors la București, delegatul român propune Ministerului să se trimită câte 50 de vite din principalele noastre varietăți din podgoriile Cotnari, Odobești, Dealul Mare, Drăgășani și Mehedinți. Inspectorul viticol de la Cotnari raporta că, pentru a fi trimise in Franța, poseda coarde “absolut autentice” din următoarele varietăți: Grasă de Cotnari, Fetească Albă, FETEASCĂ NEAGRĂ, Coarnă Albă, Coarnă Neagra, Mustoasă, Plavae, Galbenă. De la Cotnari s-au trimis în Franța următoarele vițe “absolut autentice, indigene, verificate și cu numirile autentice”: Grasă de Cotnari, FETEASCĂ NEAGRĂ, Fetească Albă, Plavae, Mustoasă, Galbenă.

Așadar, putem afirma, în mod corect, că soiul Feteasca Neagră a fost REPLANTAT în podgoria Cotnari, și nu PLANTAT.

Un aspect foarte important, ce trebuie apreciat, îl constituie faptul că în podgoria Cotnari s-a păstrat tradiția, putându-se regăsi doar vechi soiuri românești: Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Francușă, Busuioacă, Fetească Neagră.

Casa de Vinuri Cotnari a luat naștere din inițiativa celei de-a doua generații a principalilor acționari de la SC COTNARI SA, cel mai mare producător din podgoria Cotnari, care, odată cu trecerea anilor, și-a manifestat dorința de a completa sortimentația de vin obținută în podgorie cu vinuri premium albe, rose și roșii, seci sau demiseci, destinate exclusiv segmentului HoReCa și magazinelor specializate.
Din aceste considerente a apărut Casa de Vinuri Cotnari, o societate distinctă, cu sediul în Castelul Vlădoianu, ce deține terenuri și vii plantate în anul 2007, Crama Vladoianu – o cramă modernă, finalizată și Crama Axinte – o cramă achiziționată recent ce urmează a fi modernizată.

Sediul Casei de Vinuri Cotnari se află în localitatea Cîrjoaia, la Castelul Vlădoianu, edificiu ridicat în anul 1901 de fostul guvernator al Băncii Naţionale, boierul Vasile Vlădoianu, împreună cu soția sa Raliţa Balş, descendentă a boierului Balş. La construirea castelului s-a folosit un proiect italian şi materiale aduse din Italia. Odată cu trecerea timpului, domeniului i-au fost atribuite diverse destinații: în timpul celui de-al doilea război mondial a fost folosit de armata rusă ca spital iar între anii 1945-1950 a funcționat ca orfelinat. După anul 1950 a fost preluat de CAP apoi de IAS Cotnari. In 2000 a fost retrocedat moștenitorilor de drept de la care a fost ulterior achiziționat. În prezent, peste Castelul Vlădoianu și-a lăsat amprenta trecerea timpului, însa în viitor se urmărește realizarea unui proiect unicat de restaurare a domeniului, ce îi va reda strălucirea de odinioară, specifică belle époque.

Suprafața exploatată de către Casa de Vinuri Cotnari este compusă din Fetească Neagră – 100 ha, Busuioacă – 75 ha, Tămâioasă Românească – 75 ha, Grasă de Cotnari – 50 ha şi Fetească Albă – 50 ha. Fiind un producător de vinuri premium, rezultate din struguri de calitate, plantațiile Casei de Vinuri Cotnari au fost înființate cu tehnologie de ultimă generație, urmărindu-se o densitate mică a plantelor (3646 plante la hectar), o distanță mare între rânduri, (3 m) ce permite o circulare eficientă a aerului și efectuarea lucrărilor cu utilaje moderne. Lucrările viticole se execută astfel încât cantitatea de struguri recoltată pe hectar să nu depășească 6 tone (Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Busuioacă), respectiv 5 tone (Fetească Neagră), cu o acumulare de minim 230 grame zahăr.

Finalizarea Cramei Vlădoianu, amplasată în spatele castelului Vlădoianu, constituie prima etapă a planului de investiții în vinificație al Casei de Vinuri Cotnari. Amplasată pe locul vechii crame, unde boierul Vlădoianu producea vinul obținut din recoltarea strugurilor de pe cele aproximativ 50 de hectare pe care le administra, și a beciului adânc de 15 metri, înalt de 6 metri, cu o suprafață de aproximativ 200 metri pătrați, unde acesta depozita vinul produs, Crama Vlădoianu este dotată cu tehnologie de ultimă generație în materie de vinificare a strugurilor roșii.

Deși planul inițial de investiții prevedea construirea unei noi crame, în cadrul domeniului Vlădoianu, dotate cu tehnologii de ultimă generație în materie de vinificare a strugurilor albi, luna septembrie a anului 2013 a adus o schimbare majoră, însă benefică, prin achiziționarea unei vechi crame: Crama Axinte.
Ioan Axinte, un cunoscut avocat al vremii și fost prefect de Iași, “podgorean priceput”, a achiziționat în anul 1933, de la celebra soprană Hariclea Darclee o vie de 3 funii și 53 prăjini. în scopul vinificării strugurilor obținuți.
În acea perioadă, specific Podgoriei Cotnari, era vinificarea strugurilor tradiționali de către familiile ce dețineau mici suprafețe de viță de vie. Dintre aceste familii, anterior achiziției realizate de Ioan Axinte, renumită în Podgorie era familia de vinificatori Terente, care ajunsese la performanța de a vinde “butelia” cu vin, al cărui cupaj a rămas necunoscut, la un preț de 700 lei, Casei Domnitoare din Egipt și Etiopia.
La o scurtă perioadă de timp, după achiziționarea viilor de către Ioan Axinte, [conform relatărilor din 1969, redate în Cronica Cotnarilor, (București, 1971, pag. 214)], în urma unui an excepțional, în care recoltatul a avut loc foarte târziu, iar mustul obținut a fost prelucrat într-un mod rămas necunoscut, cupajul de trei soiuri tradiționale al faimosului podgorean a ajuns să se vândă la un preț de 1500 lei (aproximativ 10 $) pe “butelie”, fiind căutat ca “iarbă de leac”.
Această creștere considerabilă în calitate, într-un timp atât de scurt, i-a adus faima în Podgorie, fiind ales, în anul 1936, în funcția de vicepreședinte al Societății Cooperativiste Vinicole Cotnari, ce avea ca scop vinificarea în condiții tehnice superioare a strugurilor, precum și valorificarea vinului la prețuri mai avantajoase.
Astfel, cunoscutul avocat și fost prefect de Iași, devenit în scurt timp iscusit vinificator, a avut un rol determinant în creșterea calității vinurilor produse în podgoria Cotnari, misiune pe care Casa de Vinuri Cotnari și-o însușește pentru viitor.
Istoria vinificatorului a constituit motivul determinant al achiziționării Cramei Axinte, Casa de Vinuri Cotnari urmărind îmbinarea modernismului cu îndelungata experiență și istorie a locului.
Deși în prezent Crama Axinte se află într-o stare avansată de deteriorare, la finalizarea investiţiilor, aici se vor obține vinuri albe și rose, dar și vinuri spumante și distilate.

Produsele regăsite în cele două game ale Casei de Vinuri Cotnari (Cotnari Domenii și Colocviu) îmbină inovația (forma sticlelor, a etichetelor, a capișoanelor, conținutul) cu tradiționalismul (istoria locurilor în care se vinifică, soiurile autohtone românești), contopire specifică Casei de Vinuri Cotnari.

Adresa cramă: Sat Carjoaia, Str. Vladoianu nr. 1, Castel Vladoianu

Anul înființării: 2007

Poziționare: Cotnari

DOC: Cotnari

Număr de hectare: 400 ha

Branduri de vin: Gama Colocviu, Gama Domenii, Gama Iris

Soiuri de struguri: Fetească Neagră, Busuioacă, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Fetească Albă

Proprietar:

Persoană de contact/date de contact:

Telefon: 0232.761.669

E-mail:  office@vinuricotnari.ro

Website:  www.vinuricotnari.ro
Despre ediția din 2017 a VINVEST

În 2017, VINVEST are cel mai amplu program de până acum: 9 degustări de vin asociate unor preparate gastronomice, 4 tombole cu premii în vin și vacanțe în România, lansare de carte, dezbateri pe tema importanței turismului vitivinicol din România, un domeniu extrem de relavant pentru strategia de dezvoltare a turismului românesc. De altfel, VINVEST a fost prezent pentru susținerea activităților turistice vitivinicole în cadrul Târgului de Turism al României, unde s-au purtat discuții pe această temă și cu ministrul Turismului domnul Mircea Titus Dobre.

“Este foarte important să dăm atenție acestui domeniu complementar producției vinului. Avem vinuri extraordinare, apreciate internațional, avem crame care arată superb, avem tot mai multe crame noi dezvoltate din fonduri guvernamentale sau europene… toate acestea trebuie promovate corespunzător pentru că industria vinului înseamnă mult mai mult decât consumul în sine. Iubitorii de vin călătoresc în lume pentru a cunoaște zone viticole noi și pentru a înțelege esența unui vin. Avem un potențial extraordinar. VINVEST face tot efortul pentru a promova turismul și pentru a propune direcții de acțiune și strategii care, puse în practică în colaborare cu autoritățile, să se transforme în ofertă turistică, deci în vacanțe extraordinare pentru public”, a mai adăugat ing. Lucia Pîrvu.

O activitate deosebit de importantă, care are loc cu câteva zile înainte de VINVEST, este Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția XII. Un juriu format din cei mai importanți degustători și oenologi români vor premia cele mai bune vinuri din cele câteva zeci de probe înscrise. Decernarea medaliilor va avea loc în cadrul VINVEST, în cea de-a doua zi a salonului, sâmbătă – 1 aprilie 2017, de la ora 12:00. Publicul vizitator va avea astfel șansa de a afla care este cel mai bun vin național înscris în concurs, pe categorii de produse.

Cei interesați să participe la VINVEST sunt așteptați în zilele de vineri și sâmbătă între orele 10:00 – 20:00, iar duminică între 10:00 – 17:00. Un bilet de intrare costă 20 de lei, bani pentru care fiecare persoană primește ca souvenir un pahar de vin cu emblema VINVEST pe care îl poate folosi și în cadrul degustărilor din s

Comments

comments

About the Author