Aproximativ un milion de catolici din România sărbătoresc duminicăPaștele, iar sâmbătănoapte vor participa la celebrarea solemnăa Vigiliei Pascale, care exprimătrecerea de la moarte și păcat la viața nouăîn Isus Cristos ÃŽnviat.
ÎnSâmbăta Sfântă, Biserica mediteazăîn tăcere și rugăciune pătimirea și moartea lui Cristos, iar în cursul zilei nu are loc nicio acțiune liturgică. Înschimb, noaptea are loc celebrarea solemnăa Vigiliei Pascale, prin care se exprimătrecerea de la moarte și păcat la viața nouăîn Isus Cristos ÃŽnviat. 
La Catedrala Sfântul Iosif din București, celebrarea Vigiliei Pascale va începe la ora 23.00, fiind prezidatăde Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu.
Ritualul va începe în fața bisericii catedrale, prin binecuvântarea focului și aprinderea Lumînării Pascale – simbol al lui Cristos ÃŽnviat – de la care vor fi aprinse apoi lumînările credincioșilor, iar apoi credincioșii vor asculta vestirea solemnăa ÃŽnvierii.
Cu puțin timp înainte de miezul nopții, clopotele vor bate din nou, dupăo tăcere de trei zile. Tot atunci, pentru prima datădupă40 de zile de post, se va intona cântarea „Aleluia”. La Sfârșitul Sfintei Liturghii, în jurul orei 01.00, toți credincioșii, preoții și IPS Ioan Robu, cu lumînările aprinse, vor intona solemn „Cristos a înviat!”, mergând în procesiune în jurul Catedralei Sfântul Iosif.
Sfânta Liturghie solemnăa ÃŽnvierii Domnului va avea loc duminicădimineațăla Catedrala Sfântul Iosif din București, dar și la toate bisericile catolice din România.
ÎnRomânia sunt aproximativ un milion de catolici, cele mai mari comunități fiind în Transilvania.
Și în Bucovina este o importantăcomunitate de catolici de etnie polonezăși germană.
Președintele Asociației Polonezilor Suceava, Stanislava Iachimovschi, spune căÃŽnvierea Domnului, una din cele mai importante sărbători ale creștinătății, este o sărbătoare a bucuriei și a înțelegerii, iar pentru comunitățile polonezilor din Bucovina Paștele este o sărbătoare cu tradiții îndelungate, moștenite de la înaintași și transmise din generație în generație.
„Paștele este precedat de Duminica Floriilor, care celebreazăintrarea lui Isus în Ierusalim, zi în care se sfințesc ramurile pascale, apoi de SĂƒptămâna Mare, cu Triduumul Pascal, perioadăa concilierii, a recunoașterii păcatelor, a postului”, a spus Iachimovschi.
Ea a arătat căîn Sâmbăta Mare credincioșii merg seara la bisericăcu ramuri de salcie și cu coșuri din nuiele în care pun bucate pentru a fi binecuvântate de preot, arătând cădin coș nu lipsesc sarea și hreanul, elemente-simbol ce amintesc de chinurile lui Isus Cristos.
Iachimovschi a spus căla slujba de ÃŽnviere, celebratăla miezul nopții, se sfințesc apa și focul, iar preotul aprinde lumânarea pascalăde la care credincioșii iau luminăși se întorc cu lumînările aprinse acasă. Dupăslujba de ÃŽnviere, credincioșii merg acasăși mănâncădin bucatele sfințite, iar masa începe cu o rugăciune rostităde cel mai vârstnic membru al familiei, care împarte și oul sfințit celor prezenți.
Înprima zi a Paștelui, credincioșii merg la Sfânta Liturghie, apoi petrec restul zilei în familie.
La rândul său, Josef-Otto Exner, membru al Forumului Democrat al Germanilor din Suceava, spune căîn zilele premergătoare acestei sărbători gospodinele preparămâncărurile tradiționale, iar în Sâmbăta Mare pregătesc coșul cu bucatele pascale pentru a fi sfințite la biserică.
La masa festivăde Paște sunt servite ouăroșii, pască, babe- copturi din aluat dospit și stafide, jambon, drob de miel și fripturădin carne de miel cu sos de hrean.
La Vatican, Papa Francisc va celebra la ora 10.15 (ora Romei) Sfânta Liturghie solemnăa ÃŽnvierii Domnului în Piața Sfântul Petru. Dupăcelebrare, Suveranul Pontif, de la balconul central al Bazilicii Vaticane, va rosti Mesajul de Paște și va împărți binecuvântarea Urbi et Orbi (către cetate și lume).
sursa: Mediafax
.gif)
