Timișoara a organizat, începând cu 2006, vreme de 13 ani, unul dintre cele mai apreciate Tărguri de Crăciun din România, cu sute de comercianți, iluminat superb, spectacole cu vedete de marcă, locale, naționale și intrenaționale.
Modelul tărgului de la Timișoara a fost inspirat inițial din tărgul de crăciun de la Szeged care, la rândul său, avea ca model tărgurile din lumea germană.
A venit admistrația Fritz și Tărgul de Crăciun din 2020 a fost o caricatură a edițiilor precedente.
Anul acesta, pentru că și-au dat seama că sunt depășiți de sarcini și nu vor să apeleze la oamenii din Timișoara care se pricep, cei de la Casa de Cultură au decis să cheltuie banii timișorenilor plătind o asociație de la Sibiu să organizeze Tărgul de Crăciun de la Timișoara.
Cei de la Sibiu s-au grăbit deja să își anunțe comercianții de casă să se înscrie la Tărg, fără ca producătorii tradiționali locali și comercianții din Timiș să fie invitați. Aceștia din urmă au aflat pe surse că cei de la Sibiu se pregătesc să ocupe căsuțele comercianților de la Timișoara și au mers la sediul Casei de Cultură să ceară lămuriri, fiind epediați acasă de deja celebra ”doamnă directoare”, omul primarului Domnic Fritz la butoanele Casei de Cultură.
Abia după ce comercianții locali s-au plăns că sunt lăsați deoparte, Casa de Cultură a postat pe pagina pe Facebook linkul site-ului de înscrieri la târg făcut și gestionat de asociația de la Sibiu.
Aparent, aducerea unor profesioniști să organizeze târgul nu ar trebui să constituie o problemă, pentru un orășel de mâna a doua, care nu a reușit vreodată să organizeze așa ceva. Dar noi vorbim despre Timișoara, oraș care a avut Târguri de Crăciun absolut superbe, cotate în fiecare an în topul celor mai frunoase târguri din țară.
Dar acest gen de manevre, prin care se cheltuie în mod întortochiat banii publici (vezi cazul unei ”experte” de la București plătită cu bani grei de adminsrația Fritz ca să ne învețe cum să fim Capitală Europeană a Culturii, asta după ce Timișoara învinsese în competiție Bucureștiul, Clujul, Iașiul….”) este deja un mod de lucru al ”baronilor” unei adminstrații complet străină de valorile Timișoarei, care tratează Timișoara ca pe un oraș de mâna a doua și care pare că îi desconsideră profund pe timișoreni.
Revenind la externalizarea Târgului de Crăciun de la Timișoara, acest lucru va genera costuri suplimentare pentru oraș și se va reflecta în prețurile produselor comercializate la târg, care vor ajunge la un nivel mai mare decât ne-am putea permite mulți dintre noi.
În plus, alungarea comercianților locali și aducerea clientelei economice a celor de la Sibiu va produce găuri atât în bugetul local, prin neîncasarea de impozite și taxe, prin luarea pâinii de la gura unor familii din Timiș, dar mai ales direct în buzunarul timișorenilor.
