Avem primarie de nota 6,2
Barometrul Politicilor Publice din Timişoara, un program de cercetare sociologica aprobat de Consiliul Local si aflat la adoua editie, aprecierea cetatenilor fata de activitatea Primariei Timisoara a obtinut o medie de 6,2, pe o scara de la 1 la 10.
Satisfacţia faţă de serviciile publice variază de la un grad destul de ridicat de satisfacţie faţă de reţeaua de şcoli publice (61% mulţumiţi vs. 14% nemulţumiţi) la un grad la fel de ridicat de insatisfacţie faţă de serviciile de sănătate, reţeaua spitalelor şi a policlinicilor (64% nemulţumiţi vs. 28% nemulţumiţi). O uşoară insatisfacţie o regăsim şi în privinţa serviciilor de asistenţă publică (33% nemulţumiţi vs. 29% mulţumiţi). Calitatea managementului unor instituţii publice a fost apreciată diferenţiat de către respondenţi, managerii cei mai bine apreciaţi fiind cei din cadrul Aquatim, Horticultura, Ratt şi Colterm. În schimb, managerii Drumuri municipale, ai Administraţiei Pieţelor sau Retim au întrunit mai multe aprecieri negative. Sondajul atrage atenţia asupra efectului de “contaminare”, de extindere a percepţiei problemei asupra percepţiei instituţiei abilitate cu rezolvarea ei, chiar în condiţiile unui management de calitate. Sondajul a fost facut de Metro Media Transilvania. Dacă în urmă cu o jumătate de an, doar 48,5% din cetăţenii Timişoarei credeau că lucrurile au evoluat într-o direcţie bună în oraş, acum 82% cred că lucrurile merg într-o direcţie bună, iar 76% apreciază că situaţia generală a municipiului este bună sau chiar foarte bună. Principalele priorităţi ale timişorenilor au rămas aceleaşi - drumurile, curăţenia, situaţia locurilor de parcare. Gradul de mulţumire al cetăţenilor faţă de diferite probleme administrative, însă, a crescuit în toate domeniile: starea drumurilor 25% (faţă de 7,5%), parcări 10% (faţă de 5,1%), fluenţa traficului 11% (faţă de 9,4%), serviciile de taximetrie 59% (faţă de 49,8%), sistemul Telpark 18% (faţă de 15,5%), publicitatea stradală 61% (faţă de 41,8%), iluminatul public 86% (faţă de 49%), curăţenia 41% (faţă de 11,5%), spaţiile verzi 63% (faţă de 14,7%), spaţiile de joacă pentru copii 39% (faţă de 13,5%), starea pieţelor 54% (faţă de 33%), gestionarea problemei câinilor comunitari 33% (faţă de 15,6%), siguranţa publică 52% (faţă de 25,9%).

Nu se mai face biserica in Tipografilor

Consiliul Local Timisoara a revocat hotararea de aprobare a construirii unei bisericii in Zona Tipografilor, din cauza unor nereguli, printre care au fost mentionate atribuirea de numere topo identice si neefectuarea dezmembrarii terenului. Parcela primita in 1997 de Biserica Ortodoxa Romana pentru construirea unui lacas de cult se afla, de fapt, pe bd. Take Ionescu, unde se afla la ora actuala sediul Analog TV si ING, nu pe str. Bucuresti, unde se afla un mic parc. Deocamdata, nu se stie a cui este vina pentru incurcatura, dar ea nu apartine nici Primariei, nici Bisericii, careia urmeaza sa i se atribuie un alt teren in aceeasi zona.

Batranii de la camin, lasati de CJT sa moara de foame

Din 2007, Caminul de Pensionari din Timisoara urma sa treaca in subordinea Consiliului Judetean Timis, conform Legii bugetului de stat. CJT a uitat sa-I cuprinda pe batrani in bugetul pe anul in curs, astfel ca acestia au fost lasati de izbeliste. Conform celor declarate de Ioalnda Raducan, directorul Caminului, in plenul sedintei Consiliului Local Timisoara, presedintele CJT, Constantin Ostaficiuc, ar fi spus ca institutia va prelua caminul abia din luna aprilie, astfel ca situatia celor 87 de batrani din camin si a angajatilor este foarte grava. Facturile la utilitati sunt neachitate, bani pentru alimente nu mai sunt, iar salariile au ramas neplatite. Consiliul Local Timisoara a mai finantat caminul in luna ianuarie, pe cand bugetele local si judetean nu erau inca aprobate. Primarul Gheorghe Ciuhandu sustine ca administratia judeteana a fost avertizata de mai bine de o luna asupra problemei, Cu toate ca directorul economic al Primariei, Adrian Bodo, este de parere ca nu exista o baza legala pentru a continua finantarea caminului de la bugetul timisorean, s-a optat pentru o asemenea varianta, cu conditia ca intre cele doua administratii, timisoreana si timiseana, sa se faca ulterior o regularizare a bugetelor.

Nu-si vand pamantul pentru centura
Prefectul Ovidiu Virgil Drăgănescu s-a deplasat, in 26.02, la Coştei, pentru a încerca medierea diferendului dintre Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri şi unii locuitori ai comunei. Problema este cauzată de refuzul acestor locuitori de a-şi vinde terenurile pe care ar trebui să treacă şoseaua de centură a municipiului Lugoj. La discutie a fost prezent si directorul Directiei de Drumuri, ing. Ioan Malita. Cum oamenii nu pot fi obligati sa vanda, o decizie ar putea fi adoptata la mijlocul acestei saptamani, cand la Lugoj va sosi proiectantul soselei de centura. Varianta cea mai probabila este scurtarea traseului, astfel incat acesta sa treaca pe teritoriul fostei unitati militare din Lugoj, actualmente dezafectata. Lucrarile la soseaua de centura vor incepe in vara acestui an si vor fi platite din fonduri nerambursabile ISPA.

Primarul Ciuhandu, suparat ca autostrada ocoleste Timisoara

Conform unui comunicat semnat de primarul Gheorghe Ciuhandu, afisat pe site-ul Primariei Timisoara, in 22 februarie 2007, municipiul de pe Bega este in total dezavantaj daca se mentine actualul traseu al autostrazii Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj: ”Intr-o perioada in care se vorbeste intens despre transparenta si in care toata legislatia nationala obliga autoritatile sa consulte cetatenii cu privire la problemele de impact major pentru comunitate, in special la cele privind dezvoltarea urbanistica si cheltuirea fondurilor publice, un proiect de o importanta majora pentru dezvoltarea municipiului Timisoara a fost finalizat in cel mai mare secret. Avem de-a face cu o eludare totala a legislatiei privind transparenta actului administrativ, lucru care este evident din moment ce nu a fost organizata nici o dezbatere publica pe aceasta tema iar autoritatile locale nu au fost nici macar instiintate asupra proiectului - cu atat mai putin consultate. Acestea sunt principalele motive pentru care trebuie sa ne exprimam public opinia, in acest mod, asupra acestui proiect si, mai mult decat atat, sa chemam reprezentantii locali ai tuturor fortelor politice responsabile, care de asemenea nu au fost consultati, sa ni se alature in acest demers. O problema de importanta strategica, o problema care afecteaza major dezvoltarea pe termen mediu si lung a municipiului Timisoara trebuie analizata si asumata in cel mai serios mod cu putinta si nimeni nu trebuie sa se eschiveze de la a lua o pozitie foarte clara in aceasta privinta. Desi constructia autostrazii este o problema de o importanta capitala nu numai pentru judetul Timis cat mai ales pentru orasul Timisoara, ne aflam astazi in situatia in care orasul nostru nu a fost consultat in nici un fel asupra acestei probleme. Municipiul Timisoara - adica Primaria Municipiului Timisoara si Consiliul Local al Municipiului Timisoara - nu a fost implicat in nici un fel in alegerea traseului autostrazii de pe culoarul IV si nici macar nu a fost consultat in ceea ce priveste accesul orasului la aceasta autostrada - iar toate informatiile pe care le-am primit in ceea ce priveste traseul acestei autostrazi au ajuns la noi intamplator. Intrucat nu putem accepta faptul ca o problema atat de importanta pentru Timisoara sa fie tratata asa cum a fost tratata pana in momentul de fata, solicitam reconsiderarea deciziilor luate pana acum pe mai multe considerente. In primul rand, pozitionarea traseului viitoarei autostrazi in relatia cu municipiul Timisoara este extrem de dezavantajoasa pentru dezvoltarea economica si sociala a orasului pe termen mediu si lung. Suntem pusi in situatia in care cel mai mare oras din vestul tarii nu are un acces convenabil la caile de comunicatii rapide - de fapt, are doar un acces indirect la autostrada. Practica europeana, din punct de vedere tehnic, prevede asigurarea accesului orasului spre si dinspre autostrada pe minim doua directii de apropiere de localitate (in functie de directia de mers), plus un acces central. In cazul municipiului Timisoara, proiectul ar trebui sa asigure relatii la autostrada la intrarea dinspre Vest (granita) si la intrarea dinspre Est (Bucuresti). Surprinzator, in proiectul propus accesul in Timisoara este asigurat doar indirect pe directia Est (dinspre Bucuresti). Daca se va pune in practica proiectul de acum, autovehiculele care vin din Vest sunt nevoite sa ocoleasca tot orasul pentru a se intoarce apoi in Timisoara. O alta problema in ceea ce priveste constructia autostrazii este distanta fata de orasul Timisoara. Distanta medie in Europa, de la autostrada la centrul unui oras mare, este de aproximativ 5 kilometri. In cazul nostru, Timisoara se afla la o distanta de 15-20 de kilometri de viitoarea autostrada. Mai mult decat atat, accesul cel mai scurt catre aceasta traverseaza alte doua localitati. Dincolo de faptul ca ar fi extrem de important ca accesul de la Timisoara la autostrada si invers sa fie foarte rapid, in momentul de fata acest lucru nu pare posibil; mai mult decat atat, se va ajunge si la o incarcare suplimentara a drumurilor locale (unul national si unul judetean) care oricum sunt deja supraincarcate. De exemplu, drumul judetean 691, de acces spre Timisoara, nu are nici structura si nici capacitatea adecvata pentru a prelua traficul de pe autostrada. Aceasta dincolo de faptul ca, la un oras de marimea Timisoarei, practic un singur acces la autostrada este insuficient si nici nu exista o legatura cu soseaua de centura pentru distributia traficului. Pentru a intelege mai bine ceea ce dorim sa subliniem, putem spune ca Belintul are tot o iesire la autostrada, din acest punct de vedere avand, in conceptia celor care au realizat proiectul, aceeasi importanta ca Timisoara! Probleme sunt si in ceea ce priveste relatia cu Aeroportul International Timisoara. De regula, autostrada este pozitionata intre oras si aeroport, pentru asigurarea unui acces optim. In cazul orasului Timisoara, relatia cu aeroportul pe autostrada este mai usor de facut prin Arad decat prin Timisoara - o anomalie la care responsabilii de acest proiect nu par sa se fi gandit. La fel cum nu s-au gandit nici la faptul ca nu exista nici un fel de relatie de la autostrada la calea ferata. In concluzie, putem spune ca, la cum arata proiectul in momentul de fata, nu avem de-a face cu o autostrada care sa deserveasca si orasul Timisoara. In fapt, este vorba doar de o autostrada Arad-Deva, la care orasul Timisoara are un acces foarte indepartat. Nu stim care sunt criteriile dupa care a fost aleasa aceasta pozitie a autostrazii, deoarece solutia aleasa nu este buna nici din punct de vedere tehnic, nici din punct de vedere economic. Autostrada este folositoare doar pentru orasele Arad si Deva, in timp ce orasul Timisoara, cel mai mare si mai dezvoltat din vestul tarii, nu are acces la autostrada. In conditiile date, cheltuielile de constructie trebuie suportate doar de Arad si Deva. Oricum, aceasta nu reprezinta o rezolvare a problemei. Noi suntem hotarati, in momentul de fata, sa nu sustinem proiectul pe care l-am vazut. Trebuie sa ne intalnim, trebuie sa ne consultam, trebuie sa stabilim care va fi traseul - unul care sa fie in avantajul tuturor si nu in dezavantajul Timisoarei. Dincolo de sustinerea inclusiv politica de care avem nevoie, discutiile va trebui sa le purtam fara conotatii politice si avand in vedere nu interesele private ale unora ci interesul major al intregii comunitati”.

Presedintele Ostaficiuc sustine ca Primaria stia de autostrada

Intr-un comunicat afisat pe site-ul institutiei, presedintele CJT, Constantin Ostaficiuc, ii da replica primarului Gheorghe Ciuhandu referitor la proiectul autostrazii Arad-Timisoara: “Sunt surprins de pozitia exprimata de primarul municipiului Timisoara, dl. Gheorghe Ciuhandu, vis-a-vis de colaborarea cu Consiliul Judetean Timis. Ma mir ca Domnia Sa abia acum a aflat ca se va construi o autostrada, care va trece prin apropierea Timisoarei si ca abia acum isi manifesta interesul fata de proiect. Aceasta problema este in discutie de mai multi ani si a devenit o prioritate pentru Consiliul Judetean Timis si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Primaria Timisoara a fost invitata spre consultare in stabilirea traseului autostrazii, iar primarul si colectivul tehnic de la Primarie, impreuna cu Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, CJT si proiectantul lucrarii si-au dat acordul clar pentru intregul traseu. Nu stiu din ce interese, aparute pe neasteptate, dl. primar a facut publica, astazi, o asemenea pozitie, care nu corespunde realitatii si care ar putea fi interpretata ca o incercare de blocare a intregii investitii. Ca dovada a faptului ca exista deschidere a CJT catre dialog cu toti factorii interesati in realizarea obiectivelor benefice comunitatii, colectivul tehnic si comisia de urbanism din CJT au decis reanalizarea optiunilor exprimate de executivul Primariei. Sper ca in urma discutiilor dintre reprezentantii CJT si ai Primariei Timisoara, care au avut loc astazi, dar si a intalnirilor viitoare pe aceasta tema, sa nu mai apara astfel de neintelegeri, care ar putea duce la amanarea, fara motiv, a constructiei autostrazii, necesara atat locuitorilor municipiului Timisoara, cat si tuturor timisenilor. Este surprinzator, totusi ca abia acum edilul municipiului Timisoara a aflat de existenta proiectului vizand realizarea autostrazii.

Totodata, sper ca primarul Timisoarei sa nu fie la fel de surprins, in 12 martie – data la care a fost programata licitatia pentru executia lucrarilor de la Bastionul Cetatii – de existenta acestui proiect, intocmit, de fapt, de catre administratia timiseana si timisoreana. Consiliul Judetean Timis a mizat intotdeauna pe ideea de colaborare, mai ales cu municipalitatea timisoreana, chiar si atunci cand am avut divergente de natura patrimoniala, care ne-au dus, din pacate, pana in instanta, cum ar fi cazul Stadionului „Dan Paltinisanu” si al Aviatiei Utilitare”.

�

Din nou, autostrada In 23 februarie, primarul Ciuhandu revine cu o replica la raspunsul presedintelui CJT, Constantin Ostaficiuc, referitor la proiectul autostrazii: “Am incercat, pe parcursul discutiilor privind construirea viitoarei autostrazi, care, teoretic, ar trebui sa deserveasca si orasul Timisoara, sa ma feresc de orice conotatii politice. Am cerut in mod expres ieri sa nu politizam aceasta discutie si sa tinem cont de un singur lucru: interesul major al comunitatii timisorene. Replica domnului presedinte al Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc, m-a convins insa ca nu se doreste o discutie sincera pe aceasta tema. Nu am dorit si nu doresc sa intru intr-un “ping-pong” al declaratiilor polemice pe marginea proiectului de constructie a autostrazii, insa replica domnului presedinte Ostaficiuc contine suficient de multe neadevaruri pentru a fi obligat sa reactionez si sa prezint inca o data cum stau lucrurile de fapt. Am aflat de mult timp despre proiectul cu autostrada si pot sa spun ca este un proiect care ma intereseaza foarte mult, deoarece el afecteaza direct viitorul comunitatii si al orasului pe care le reprezint. De aceea am si participat, in luna aprilie a anului trecut, la o discutie informala, la Consiliul Judetean Timis, cu proiectanti francezi, in care ni s-au propus mai multe variante de traseu pentru viitoarea autostrada. Discutia s-a incheiat cu promisiunea ca in luna septembrie ni se vor prezenta mai multe variante de proiect. A fost prima si ultima discutie la care am fost chemati. Mai mult decat atat, in luna septembrie, cand m-am interesat despre soarta proiectului, mi s-a spus doar ca acesta este in lucru. Subliniez faptul ca nu mi-am dat nici un acord scris pentru traseul actual al autostrazii. Daca domnul presedinte al Consiliul Judetean Timis sustine ca exista un acord al Primariei Municipiului Timisoara ar trebui sa arate acest acord. Insa, din nefericire pentru domnia sa, un astfel de acord nu exista si nu a existat niciodata, deoarece stadiul unei unice discutii informale nu a fost depasit. Nu comentez declaratiile pe care domnul presedinte Ostaficiuc le-a facut intre timp in mass-media. Comunicarea institutionala, din punctul meu de vedere, presupune cu totul si cu totul altceva decat transmiterea de idei prin intermediul presei si asteptarea de reactii institutionale. Am aflat intamplator, in aceasta saptamana, ca exista un proiect “batut in cuie”. In acel moment au intervenit “interesele” de care vorbeste domnul presedinte Ostaficiuc ca le-as avea: este vorba de interesele Timisoarei, ale timisorenilor, ale companiilor care isi au sediul in Timisoara si care produc pentru export. Nu am nici un interes, nici eu, nici colaboratorii, pe nici unul dintre traseele propuse initial pentru autostrada, iar acest lucru se poate verifica. Nu stiu daca exista altii cu interese economice sau imobiliare pe traseul pe care s-a hotarat, fara o consultare publica, sa fie construita autostrada. Domnul Constantin Ostaficiuc, insa, ar trebui sa se gandeasca la faptul ca este presedintele Consiliului Judetean Timis, nu al Consiliului Judetean Arad. Din pozitia sa, dansul ar trebui sa tina cont de interesele timisorenilor in primul rand, deoarece timisorenii reprezinta jumatate din populatia judetului Timis, iar Timisoara concentreaza peste 80% din activitatea economica a judetului. Or, tocmai acesta este semnalul de alarma pe care am incercat sa-l trag: proiectul, in forma sa actuala, este practic inutil pentru Timisoara, pentru timisoreni, pentru investitorii din orasul nostru. Alt lucru care ma mira: daca ar fi aprobat un banal Plan Urbanistic Zonal la nivelul municipalitatii timisorene fara dezbatere publica, am fi atacati din toate partile si ar iesi un scandal de nedescris. Numai anul trecut, Primaria Timisoara, in conformitate cu Legea Transparentei Decizionale in Administratia Publica, a organizat 15 intalniri pentru dezbaterea publica a 112 proiecte de hotarare. Cum este posibil ca un proiect major nu numai pentru Timisoara, dar pentru intregul judet si pentru intreaga regiune sa nu beneficieze de o dezbatere publica? Ma bucur ca, urmare pozitiei pe care am exprimat-o, colectivul tehnic si comisia de urbanism din CJT au decis reanalizarea optiunilor exprimate de executivul Primariei. Sunt convins, insa, ca puteam sa evitam aceasta situatie, daca ar fi existat transparenta vizavi de proiect de la inceput. Sper, insa, ca in virtutea noilor elemente, va rezulta un proiect care sa raspunda si intereselor timisorenilor, nu numai ale unora dintre ei. Iar daca acest lucru se va intampla, am convingerea ca nu am gresit cu nimic prin pozitia publica pe care am adoptat-o ieri. P.S. - Afirmatiile domnului Constantin Ostaficiuc din finalul comunicatului pe care l-a dat publicitatii ieri seara le consider simple rautati carora ar fi sub demnitatea mea sa le raspund”.