Prima fatada a Operei
Palatul Culturii din Timișoara (actuala Opera din Timișoara) a fost construit în stil „Renaissance” dupăplanurile celebrilor arhitecți vienezi Helmer și Fellner. Lucrările au început în 1871 și au fost finalizate în 1875. Douăincendii de proporții au distrus clădirea, primul în 1880, reconstrucția fiind încheiatădoi ani mai târziu, păstrându-se integral forma originalăa clădirii.
Dupăincendiul din 1920, însă, au mai rămas întregi doar corpurile laterale ale construcției.
Fațada clădirii a fost reconstruităîn anii dictaturii carliste conform planurilor arhitectului Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original doar la fațadele laterale, fațada principalăși sala de spectacole îmbrăcând stilul neobizantin caracteristic arhitecturii românești a epocii, vizibile fiind influențele arhitecturale fasciste. Practic, arhitectul a „îmbrăcat„ fațada distrusăde incendiu a clădirii cu o mascăcare simbolizeazăun arc de triumf.
Fatada Operei refacuta dupa primul incendiu
Biroul de arhitecturăFellner & Helmer, una dintre dintre cele mai cunoscute firme de profil din acea vreme din Europa, a fost condus de arhitecții Ferdinand Fellner și Hermann Gottlieb Helmer.
Teatrul National din Bratislava, semnat de acelasi birou de arhitectura Fellner & Helmer
Biroul Fellner & Helmer a elaborat proiectele a zeci de clădiri importante din Europa (printre care teatrele naționale din Iași, Cluj, Oradea și Timișoara), multe dintre ele săli de teatru și operă, în Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, România, Slovacia, Elveția, Ucraina, Cehia,
Opera din Odessa, proiectata de Fellner & Helmer
Săreaducem la luminăfațada inițialăși săpăstrăm actuala fațadă! Douăstatui așteaptăsăfie văzute de aproape optzeci de ani!
Titlul de mai sus poate părea paradoxal, dar, totuși, aceastăvariantăe posibilă. Practic, noi propunem arhitecților orașului o provocare și anume găsirea unei soluții tehnice și artistice de readucere la suprafațăa unei păți a fațadei originale, istorice a Operei, păstrând în același timp o parte a actualei fațade.
Propunerea ziarului nostru de scoatere la lumina a portiunilor laterale ale fatadei principale, cu evidentierea celor doua statui ascunse vreme de aproape opt decenii
De ce acest compromis? Pentru că, pe deoparte, orașul nostru trebuie să-și valorifice la adevărata valoare patrimoniul istoric, astfel căfațada originalătrebuie să-și reia locul firesc.
Pe de altăparte, actuala fațadă, cu toate criticile care i-au fost aduse, unele întemeiate, altele nu, și-a câștigat la rândul ei un loc special în patrimoniul orașului, devenind, în cele aproape opt decenii de existență, parte integrantăa identității orașului.
Dacăluăm în calcul doar momentul istoric din decembrie 1989, când balconul Operei a devenit un simbol al orașului, imaginea fațadei fiind văzutăde sute de milioane de oameni din întreaga lume, grație nucleului revoluționar care s-a închegat acolo, atunci e evident căactuala fațadămerităși trebuie săfie păstrată! Unicat în lume este faptul căîn actuala clădire a Operei își desfășoarăactivitatea în mod armonios patru instituții de artă: Opera Romînă, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”.
De ce nu ar marca clădirea Operei încăo premierămondială, devenind prima clădire din lume cu douăfațade sau, altfel spus, prima clădire cu o fațadăîn douăstiluri diferite?
Lansăm pe aceastăcale autorităților locale și comunității arhitecților din Banat provocarea de a elabora o soluție de excepție pentru o clădire deosebită, pe măsura orașului nostru.
Una din variantele pe cale le propunem este scoaterea la luminăa porțiunilor laterale ale fațadei originale, cele cu cele douăstatui. Așteptăm, însă, soluții de la experți în materie!
.gif)
