Timișorenii de vârstă medie își mai aduc aminte și chiar oftează după cofetăriile și prăjiturile perioadei socialiste. Majoritatea nu mai există în ziua de azi, altele au continuitate în funcționare, dar, cu siguranță, multe dintre produsele care se fabricau odinioară nu mai există iar gusturile prăjiturilor de pe vremuri au dispărut definitiv odată cu dezvoltarea materiilor prime chimico-industriale.
Organizarea sistemului de cofetării era simplu, existau cofetăriile mari, ca Violeta sau Trandafirul, care aveau laboratoare proprii de preparare a produselor, și mai multe cofetării de cartier care comercializau produse aduse de la laboratoarele centrale ale intreprinderii socialiste de alimentație publică.
Evident, în anii în anii 70 – 80, cele mai bine cotate și căutate cofetării erau Violeta de pe Corso, în Piața Victoriei, și Trandafirul, vizavi de magazinul Bega. Existau cofetării mai mici, Macul Roșu, Crinul – unde aveau acces, într-o anumită perioadă, doar femeile – cofetăria Bastion și altele, în toate cartiere orașului.
Sortimentele de prăjituri și dulciuri produse și comercializate atunci erau foarte variate, cel puțin pâna la criza gravă care a lovit economia socialistă în anii 80.
VIOLETA
Vedetele celei mai mari cofetării din Timișoara, Violeta, erau Crema Violeta, practic mai multe straturi de cremă fină de mai multe arome și culori într-un pahar înalt, sau Socata, suc de soc cu lămâie produs sezonier chiar acolo.
La capitolul fursecuri, cele mai apreciate erau Limbile de Pisică cu glazură de ciocolată. Alte bunătăți erau caramelele fondante sau cojile de portocală glazurate și trase în ciocolată. Firește că nu uităm pireul de castane dat prin mașină franjuri și servit cu frișcă sau cafe glace-ul, indienele, limonadele și savarinele însiropate.
TRANDAFIRUL
Una dintre cele mai vechi, ca tradiție, cofetăria Trandafirul a continuat, într-un fel, istoria vechii cofetării timișorene a familiei Viragh. Cele mai gustate produse de la Trandafirul erau celebrul tort de origine germană Kranz, înghețata Parfait sau Profiterol-ul cu înghețată. Tot aici, spuneau timișorenii, se găsea cel mai bun tort Diplomat și cel mai bun Doboș, care respecta întocmai rețeta originală a lui Jozsef C. Dobos din 1884.
COFETĂRIILE DE CARTIER
În toate cofetăriile timișorene socialiste, care erau și cafenele, fiind dotate cu celebrele espresoare italiene de cafea cu manete (după anul 1985, însă, cafeaua naturală a devenit valută forte în România) se găsea un sortiment variat de prăjituri de la Savarine, Amandine, Cremeșul (Kremschnitte) Choux a la Creme, Rol cu ciocolată, tort Carpați, Indiene, Africana, prăjitură cu miere și multe altele. Foarte apreciate erau bomboanele vrac, mai ales bomboanele cu lapte care se topeau în gură sau cele cu cafea ori mentolate.
Firește că fiecare cofetărie avea și o masa rece pentru înghețată (până la apariția mașinilor frigo, temperatura era menținută cu gheață adusă zilnic de la fabrica de gheață a orașului), foarte apreciate fiind înghețata de vanilie, ciocolată și un extraordinar sortiment de fistic. Înghețata era servită, la fel ca pireul de castane, în cupe elegante de inox.
Prăjituri istorice
În afară de Doboș, Kranz, Cremeș (prăjitura lui Napoleon și a Papei Ioan Paul al II-a) în cofetăriile timișorene se produceau alte câteva delicii celebre, cum ar fi prăjitura Șuhaida, creată în 1910 de József Suhajda celebru cofetar maghiar din Szeged.
Apoi era Ișler-ul, născut în cofetăria lui Johann Zauner din Bad Ischl și devenit celebru după ce a fost îndrăgit de kaiserul Franz Joseph.
Nu în ultimul rând, o prăjitură extraordinară era Joffre-ul, o creație a faimosului cofetar bucureștean de școală pariziană Grigore Capşa, furnizor al Casei Regale, care a creat în 1920, special pentru Joseph Jacques Césaire Joffre, mareșal al Franței, sosit într-o vizită istorică în Regatul României, o prăjitură din ciocolată a cărei formă cilindrică o sugera pe cea a caschetelor militare franceze.
Povestea dulciurilor timișene de odinioară nu se oprește aici, dar așteptăm pentru continuare povești, idei și chiar fotografii de la dumneavoastră, distinșii noștri cititori.