Ultima decadăa lunii martie, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marcheazăînceputul primăverii astronomice. El se produce în fiecare an jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomicăa acestuia revine la valoarea de zero grade.
Anul acesta, echinocțiul de primăvarăare loc joi, 20 martie, la ora 18,57.
Dupăcum este cunoscut, miÈ™carea aparentăa Soarelui pe sfera cerească, determinatăde miÈ™carea realăa Pământului pe orbita sa, genereazăpentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor È™i nopÈ›ilor la diferite epoci ale anului, datorităpoziÈ›iei aproximativ fixe în spatiu a axei de rotaÈ›ie a Pământului, precum È™i a înclinării sale fațăde planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheazăde fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .
La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traverseazăecuatorul ceresc trecând din emisfera australăa sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se aflăîn acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnăîn lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, aceastăcifrăreprezintăși valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Existădouăastfel de fenomene: echinocțiul de primăvarăși echinocțiul de toamnă.
Din punct de vedere astrologic are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârșitul și începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.
Astrologii susțin cămomentul când ziua devine egalăcu noaptea simbolizeazăo stare de armonie, o stare de transformare profundăatât a naturii exterioare, cât și o transformare beneficăa naturii noastre umane. Înperioada echinocțiului de primăvarătotul se trezește la viață, tinde săiasăla suprafață, săse bucure de energiile profunde ale primăverii.
Tradițiile spirituale spun căorice formăde evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugăși momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvarăsimbolizeazăcreația, solstițiul de varăapogeul, echinocțiul de toamnăînceperea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnăperioada de conservare, care echivaleazăcu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
Echinocțiul de primăvarăreprezintămomentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și începând de la aceastădatădurata zilei va fi în continuăcreștere, iar cea a nopții în scădere, pânăla data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.
Înemisfera sudicăa Pământului fenomenul este invers, astfel căîn regiunile respective acest moment marcheazăînceputul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudicăîncepe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte șase luni.
Cuvântul „echinocÈ›iu” derivădin limba franceză- „équinoxe” -, care, la rândul lui provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” È™i „nox”, „noctis” – „noapte”.
Conform tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminicădupăLuna Plinăde dupăechinocțiu.
sursa astro-urseanu. ro, realitatea. net
.gif)
