Armata Regală Română eliberează Ardealul de Nord de ocupația maghiaro-germană

Posted on Oct 25 2017 - 1:32pm by petre

În seara de 24 Octombrie 1944, infanteriştii Armatei Române au pătruns în Cărei unde s-au angajat în lupte de stradă şi în zorii zilei de 25 Octombrie 1944, militarii au reuşit să degajeze ultima brazdă din România aflată sub ocupaţia hortysto-fascistă, încununând astfel lupta şi jertfă zecilor de mii de combatanţi pentru eliberarea Ardealului, luptă începută în Carpaţi în noaptea de 23 / 24 August 1944.Carei

Astfel s-a eliberat întreg teritoriul de 43.492 kmp, ocupat prin Dictatul criminal de la Viena, refăcându-se în partea de Vest adevăratele hotare de stat ale României. Şi asta prin jertfa a 49.744 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi), a căror oase odihnesc în Monumentul de la Cărei. În cursul luptelor au fost eliberate 872 de localităţi între care 8 oraşe.

Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.

Armata Română a ţinut să elibereze ultimul loc ocupat din ţară drept omagiu zilei de naştere a regelui Mihai – 25 Octombrie 1944 – astfel ziua Majestăţii Sale (comandantul suprem) devenind Ziua Armatei.

Armata Română a angajat, între 1 septembrie – 25 octombrie 1944, 27 de divizii, un corp aerian şi două brigăzi de artilerie antiaeriană, totalizând un efectiv de 265.735 militari.
Faptele de arme ale militarilor romani sunt multe şi legendare! Ele au contribuit din plin la reîntregirea graniţei de Vest a României şi anularea, de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena…

Cuvintele comandantului Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avrămescu, adresate militarilor din subordinea sa, consemnate în Ordinul de Zi nr. 104 din 25.10.1944, reliefează foarte elocvent cele menţionate mai sus : “La chemarea ţării pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbânda poporului nostru, tineri şi bătrâni aţi pornit spre hotarele sfinte ale patriei şi cu piepturile voastre aţi făcut zăgaz neînfricat duşmanului care voia să ajungă la Carpaţi. Zdrobit de focul năprasnic al artileriei şi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberând astfel ultimă palmă de pământ sfânt al ţării. Prin ploi, prin noroaie şi drumuri desfundate, zi şi noapte aţi luptat cu un duşman dârz şi hotărât şi l-aţi învins. Azi, când avangărzile trec pe pământ străin (se trecuse la eliberarea Ungariei), pentru desăvârşirea înfrângerii definitive a duşmanului, gândul meu se îndreaptă către voi, cu dragoste şi admiraţie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veţi fi slăviţi, voi ofiţeri şi ostaşi care aţi eliberat Ardealul. Pe cei care au căzut la datorie îi vor preamări urmaşii şi numele lor va fi scris în cartea de aur a neamului. Încrezători în destinele neamului şi luând pildă de la cei ce au pus patria mai presus decât viaţa, continuăm lupta strâns uniţi în jurul steagului…”.

Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, până în 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituţii.
Pe data de 20 iulie 1951, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul nr.125 în vederea declarării zilei de 2 octombrie, pentru prima oară, ca “Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.”. Motivul acestei alegeri îl constituia faptul că, la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase organizarea Diviziei “Tudor Vladimirescu” din prizonieri de război români, devenind, astfel, “sâmburele” viitoarei “Armate Populare” din România.

Sărbătorirea Zilei Armatei Române în 25 octombrie este stipulată de Decretul nr. 381 din 01.10.1959.

Comments

comments

About the Author