Tratatul de la Roma se refera la conventia prin care a fost instituita Comunitatea Economica Europeana (EEC) si a fost semnat de Franta, Germania de Vest, Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg la 25 martie 1957. Initial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunitatii Economice Europene. Totusi, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminand, printre alte lucruri, cuvantul "Economic" atat din numele comunitatii, cat si al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunitatii Europene sau Tratatul CE. In aceeasi zi a mai fost semnat un tratat care instituia Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA, Euratom). Cele doua tratate, impreuna cu Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, care a expirat in 2002, au devenit Tratatele de la Roma. Atat Tratatul de la Roma, cat si Tratatul CEEA au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958. Tratatul initial a fost modificat de catre toate tratatele ulterioare; Tratatul de la Nisa a incercat sa consolideze toate tratatele intr-un singur document, dar Tratatul CE a ramas o sectiune de sine statatoare in cadrul acestuia. Desi intrarea in vigoare in 1993 a Tratatului de instituire a Uniunii Europene a fost un nou pas in directia integrarii europene, luarea majoritatii deciziilor in cadrul Uniunii se face inca dupa baza legala a Tratatului CE, care ramane principala sursa a legislatiei comunitare.

Tratatul a fost semnat de

catre urmatorii:

Paul-Henri Spaak si J. Ch. Snoy et d'Oppuers din partea Belgiei.

Konrad Adenauer si Walter Hallstein din partea Germaniei.

Christian Pineau si Maurice Faure din partea Frantei.

Antonio Segni si Gaetano Martino din partea Italiei.

Joseph Bech si Lambert Schaus din partea Luxemburgului.

Joseph Luns si J. Linthorst Homan din partea Olandei.

Europa - o mare familie

Familia noastra europeana a luat nastere prin semnarea Tratatului de la Roma la 25 martie 1957. Cincizeci de ani mai tarziu, legaturile in interiorul acestei familii sunt din ce in ce mai stranse. In ciuda diversitatii culturale, lingvistice si de traditii, ne unesc valori comune: libertatea, democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si egalitatea. Cincizeci de ani mai tarziu, sunt multe lucruri demne de a fi sarbatorite.

Faptul ca in ultimii cincizeci de ani nu au existat razboaie intre tarile care formeaza in prezent UE este fara precedent in istorie. Integrarea si extinderea Uniunii de la sase la 27 de tari a jucat un rol important in aceasta privinta. Totodata, UE a devenit unul dintre principalii promotori ai pacii in lume.

Democratia este una dintre valorile noastre comune fundamentale. UE a consacrat libertatea printre aceste valori, adaugandu-i noi dimensiuni, ca de exemplu libera circulatie a persoanelor si marfurilor in interiorul frontierelor sale. Putem studia, lucra sau trai intr-o alta tara a UE indeplinind un minim de formalitati administrative si putem beneficia de asistenta sociala si de sanatate pretutindeni in Europa. Putem calatori aproape oriunde in Europa fara pasaport. UE a pus, de asemenea, bazele unui spatiu in care frontierele nu constituie obstacole in calea justitiei sau securitatii.

Cetatenii UE se bucura de un nivel de trai si de protectie sociala care sunt printre cele mai ridicate din lume. Aceasta este esenta modului de viata european: identificarea unui echilibru intre cresterea prosperitatii si modelul social european. Puterea economica de care se bucura UE i-a conferit si responsabilitati globale, reflectate in politica sa comerciala si umanitara.

Din aceste eforturi comune s-a nascut o piata interna, cea mai vasta zona de liber schimb din lume, o moneda unica pentru majoritatea cetatenilor UE si norme comune de protectie a mediului si de siguranta a produselor. Au fost, astfel, create locuri de munca, a fost stimulata cresterea economica, largindu-se totodata oferta de bunuri si servicii disponibile la preturi competitive.

Muzica pentru toti europenii

La sfarsitul de saptamana consacrat festivitatilor care aniverseaza semicentenarul UE, in intreaga Europa a rasunat muzica pentru toate gusturile - concerte de jazz, pop, rock si muzica clasica. Vedete din toate colturile Uniunii s-au intalnit la Bruxelles pentru petrecerea aniversara. Zucchero, Axelle Red, Simply Red, Hooverphonic, Carla Bruni, The Scorpions, Helmut Lotti, Kim Wilde, Las Ketchup, Nadiya, Lou Bega si multi altii au participat la un concert de muzica pop la Atomium. La Palatul Artelor Frumoase, Orchestra Filarmonica din Luxemburg a interpretat Simfonia a IX-a de Beethoven, in timp ce cativa dintre cei mai celebri muzicieni de jazz din Europa au luat parte la manifestarea "Jazz in Europe now!", care s-a desfasurat in diverse locuri din oras. Trioul Jacky Terrasson, Aka Moon, senzationalul Gabor Bolla in varsta de 18 ani si cvartetul sau au fost doar cateva dintre trupele participante. In Portugalia, peste 220 de "bandas" au interpretat, simultan, imnul Europei in deschiderea concertelor pe care le-au sustinut in toata tara. In Germania, muzicieni din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene au vizitat 50 de orase germane si le-au invaluit in muzica.

Viitorul Europei, in dezbaterea tinerilor

Prima reuniune la nivel inalt a tinerilor organizata vreodata in Uniunea Europeana a avut loc la Roma, orasul in care a fost semnat tratatul de instituire a UE, si a marcat aniversarea semicentenarului acestui tratat. Aceasta manifestare a fost rezultatul cooperarii dintre UE si Forumul european al tineretului si a fost destinata sa reuneasca tineri si organisme de tineret in jurul actualei dezbateri privind viitorul Uniunii Europene. Pregatirile au demarat in luna ianuarie cu o intalnire la Bruxelles, in cadrul careia au fost alese sase subiecte de discutie pentru reuniunea de la Roma:

viitorul tratatului UE; modelul social si economic european; dezvoltare durabila; UE in contextul globalizarii; democratie si societatea civila;

tineret si educatie.

Deschiderea oficiala a reuniunii la nivel inalt a avut loc sambata, 24 martie. Au participat numeroase personalitati, printre care Romano Prodi, primul-ministru al Italiei, Alejo Vidal-Quadras, vicepresedinte al Parlamentului European, Margot Wallström, vicepresedinte al Comisiei Europene, si Ján Figel, Comisarul European pentru Educatie, Cultura si Tineret. Participantii au constituit grupuri de lucru in vederea pregatirii concluziilor reuniunii si a mesajului cu privire la viitorul UE. Acesta a fost transmis liderilor europeni care, in aceeasi perioada, s-au intrunit pentru o reuniune informala de marcare a aniversarii.

O declaratie prudenta

Liderii europeni s-au intalnit la Berlin pe 24 si 25 martie pentru a sarbatori semicentenarul Uniunii Europene. Cu aceasta ocazie, a fost prezentata o declaratie politica privind valorile Europei si ambitiile sale pentru viitor. "Declaratia de la Berlin" marcheaza 50 de ani de integrare europeana, trece in revista realizarile Uniunii Europene, punand accentul pe pacea si stabilitatea durabila de pe continentul nostru, si anticipeaza evolutiile pentru urmatorii 50 de ani. De asemenea, sunt evidentiate valorile si principiile comune care stau la baza intemeierii Europei de astazi, precum si vointa politica a Uniunii de a progresa si de a-si defini misiunea pentru viitor.