Situata in plin centrul Timisoarei, cu o
latura pe strada Alba Iulia si cu o alta ce da direct spre
Piata Libertatii, Casa cu Atlanti a fost, in anii de dupa
revolutie, subiectul unor indelungi procese, revendicari, dar
si al unor tranzactii de miliarde de lei vechi. Documente,
intabulari, privatizari, afaceri si afaceristi controversati
s-au amestecat cu istoria veche de aproape 200 de ani a
cladirii. Luna martie a acestui an a adus, dupa cat se pare,
finalul conflictelor ce dureaza de peste zece ani, cladirea
reintrand in patrimoniul statului roman, care, cel mai
probabil, o va restitui comunitatii ortodoxe sarbe.
Casa cu Atlanti - aflata pe lista
oficiala a monumentelor istorice din judetul Timis - a fost
ridicata in anul 1812, de catre Toma Naum Makri, un bogat
negustor timisorean de origine aromana. Cladirea cu 40 de
camere apartine stilului neoclasic, iar denumirea ei provine de
la coloanele de pe fatada, care se termina cu capete de
atlanti. Makri a folosit imobilul pentru a-l inchiria, iar dupa
moartea sa acesta a trecut in proprietatea fiicei lui, Persida,
casatorita cu un sarb pe nume Stoicovici. Ulterior, casa a fost
donata comunitatii sarbe, apoi a intrat in proprietatea
Bisericii Ortodoxe Sarbe, pana in anul 1968, cand a fost
preluata de statul roman.
De la un proprietar la altul
La inceputul anilor '90, imobilul a fost
revendicat de comunitatea sarba. Intre timp, curand dupa
revolutie, principalul locatar, Termovest, s-a privatizat si a
devenit proprietar. Ajungand in pragul falimentului, Termovest
a vandut, in 1995, Casa cu Atlanti omului de afaceri Marcelini
Mujea. Afacerea s-a incheiat pentru suma de 1,5 miliarde de
lei, pe care Mujea nu a achitat-o in totalitate, intrucat a
aflat ca imobilul facea obiectul unui litigiu intre Termovest
si Fundatia "Makri-Stoicovici". Fundatia solicita
anularea partiala a certificatului de proprietate eliberat de
Ministerul Industriilor in favoarea societatii Termovest SA si
anularea certificatului de proprietate asupra unui teren de
2.168 mp, aflat tot in proprietatea acestei societati. Intre
timp, Marcelini Mujea, care a incheiat mai multe contracte de
diverse tipuri (comodat, vanzare-cumparare) pentru imobilul
respectiv, a intrat in diverse incurcaturi financiare si
penale, figurand cu datorii la statul roman, astfel ca mai
multe institutii s-au inghesuit sa puna sechestru pe Casa cu
Atlanti, printre acestea aflandu-se Directia Regionala Vamala
si Directia Finantelor Publice. Intre timp, Mujea se judeca si
cu Termovest, pentru ca nu a achitat intreaga suma, astfel ca,
intr-una din sentintele referitoare la Casa cu Atlanti, din
martie 1998, pronuntata de Tribunalul Timis, el pierde dreptul
de proprietate asupra acesteia. Desigur, procesul a mers mai
departe, chiar si in anii cand Marcelini Mujea a fost inchis,
fiind implicate tot mai multe persoane. In octombrie 2003, de
exemplu, dupa eliberarea din inchisoare a lui Mujea, Directia
Finantelor Publice cauta de zor un evaluator imobiliar pentru
Casa cu Atlanti, pentru a face un bilant al averii acestuia.
Proces la Alba Iulia
Fundatia "Makri-Stoicovici" s-a
judecat din 1996 la Curtea de Apel din Alba Iulia pentru a
redobandi cladirea. In cauza au intervenit cu cerere de
interventie in interes propriu: Agentia Nationala pentru
Resurse Minerale Bucuresti - Inspectoratul Zonal Timisoara,
S.C. "Agrotransport" Giarmata, Clubul Sportiv
Universitar Medicina, Agentia Nationala "Loto
Pronosport" - Agentia Timisoara, S.C. "Royal"
S.R.L., S.C. "Cosimex" S.R.L., S.C.
"Energovest" S.R.L. si S.C. "Dafne" S.R.L.
Ca urmare a casarii cu trimitere, dosarul a fost inregistrat la
Curtea de Apel Alba Iulia in iulie 2003. Aceasta cauza a fost
solutionata prin sentinta civila nr. 400/12.11.2003, prin care
s-a admis actiunea formulata de reclamanta "Fundatia
Makri-Stoicovici", dar procesul era departe de a se
termina. Curtea de Apel din Alba Iulia a admis si cererea de
interventie in interes propiu formulata, intre timp, de
Consiliul Local al municipiului Timisoara, care cerea
reintrarea cladirii in patrimoniul statului. Sentinta a anulat
certificatul de atestare a dreptului de proprietate al
Termovest SA, eliberat de Ministerul Industriilor Bucuresti, si
a dispus revenirea Casei cu Atlanti in proprietatea statului
roman. Natural, Marcelini Mujea, lichidatorul judiciar al
Termovest si firma imobiliara Indus SRL, cea care a avut
curajul sa cumpere Casa cu Atlanti de la Mujea (infiintata in
1997, actionari Petre Mirel Ceulescu si Pierangelo Malavasi,
profituri remarcabile in 2004 si 2005), au facut recurs la
Inalta Curte de Casatie si Justitie, toata povestea mai durand
pana in luna februarie a anului in curs, cand sentinta a ramas
definitiva si irevocabila.
Definitiv si irevocabil
Inalta Curte de Casatie si Justitie pare
sa fi pus capat unor procese ce pareau interminabile. Casa cu
Atlanti a trecut in anii de dupa revolutie de la un proprietar
la altul si a avut numerosi chiriasi. In afara de magazinele cu
intrarea de pe strazile Alba Iulia sau Victor Vlad Delamarina,
in cladire si-au mai avut sediul publicatiile
"Copita", "Atac de Banat" si
"Bonus", firmele "Gelsor",
"Energovest" si biroul de protocol al omului de
afaceri Ahmad Jabri Tabrizi. Biserica Ortodoxa Sarba se bazeaza
pe Legea 501 din 2002, privind retrocedarea proprietatilor ce
au apartinut cultelor religioase, pentru a reintra in posesia
Casei cu Atlanti. Astfel, s-ar putea ca istoria cladirii sa
intre pe un fagas linistit, iar banii ce ar fi obtinuti,
probabil, tot din inchirieri, sa fie folositi de Biserica
Ortodoxa Sarba in scopuri umanitare, asa cum a fost, de fapt,
si intentia initiala a proprietarilor.
