DNA Timișoara face percheziții la douănotariate din Arad în dosarul retrocedării satului Nadăș
Procurorii DNA fac percheziții, marți dimineață, la douăcabinete notariale din Arad și la un ocol silvic din satul arădean Nadăș care aparține familiei Colțeu, cea care a câștigat în instanță8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.
Acțiunea anchetatorilor este coordonatăde DNA – Serviciul teritorial Timișoara.
Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupție din Timișoara au suspiciuni cu privire la un dosar în care se vorbește despre abuz în serviciu în ceea ce privește restituirea satului Nadăș din județul Arad.
Perchezițiile de marți dimineațăau loc la douăcabinete notariale din municipiul Arad, precum și la un ocol silvic din satul Nadăș care aparține familiei Colțău, cea care a câștigat în instanțăretrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.
Stelian Lupu, avocatul care reprezintăun grup de săteni din Nadăș ce au cerut revizuirea sentinței prin care a fost împroprietărităfamilia Colțeu, a declarat, marți dimineață, corespondentului MEDIAFAX căperchezițiile procurorilor DNA au loc în urma unei plângeri penale formulate de el, în numele localnicilor, în anul 2012, plângere care a fost depusăla Parchetul instanței supreme, dosarul fiind transmis ulterior către DNA.
Potrivit lui Stelian Lupu, în aceastăplângere localnicii spun căfamilia Colțeu nu avea dreptul sămoșteneascăterenurile pentru căproprietarul inițial de la care ar fi moștenit averea Ecaterina Mairovitz, cea care ulterior a transmis drepturilor ligitioase familiei Colțeu, nu mai deținea acele pământuri din anul 1939.
„Înacel an a existat o licitație publicăjudecătorească, iar toate suprafețele au fost cumpărate de către Societatea ForestierăNadăș. Existădocumente în acest sens, iar licitație este menționatăinclusiv în cărțile funciare ale terenurilor. Ne întrebăm cum a fost posibil ca judecătorii sănu ținăcont de aceste documente, așa cum nici Prefectura și nici Direcția SilvicăArad nu au luat în seamăexistența lor, deși teoretic apărau interesele statului”, a declarat avocatul Lupu.
El a precizat căla Societatea Forestierăera acționar, cu 81%, un cetățean român.
Înplângere, sătenii reclamăși o posibilăfalsificare a numerelor topografice ale terenurilor și modul de intabulare a acestor suprafețe.
De asemenea, sătenii au mai reclamat modul în care s-au făcut executări silite „care se refereau la terenuri libere, dar în realitate acestea erau ocupate și de case ale oamenilor”.
Potrivit avocatului Stelian Lupu, marți dimineațăprocurorii DNA se aflăla locuința familiei Colțeu și la birourile acesteia din Nadăș.
„Pe toatăperioada de la depunerea plângerii penale am colaborat cu procurorii DNA în privința probațiunii”, a adăugat avocatul Stelian Lupu.
În2006, Judecătoria Ineu a admis o plângere a soților Viorica și Mihai Colțeu prin care se cerea anularea unor hotărâri din 2005 ale Comisiei județene și Comisiei locale Tauț pentru stabilirea dreptului de proprietate privatăasupra terenurilor. Instanța a dispus reconstituirea în favoarea reclamanților a dreptului de proprietate în naturăpentru suprafața totalăde 8.762 hectare de teren și pădure, împreunăcu clădirile sau alte construcții aflate pe acestea.
Inițial, atât Comisia localăTauț, cât și Comisia județeanăArad au respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate privatăformulatăde soții Colțeu.
ÃŽmpotriva sentinței Judecătoriei Ineu au declarat recurs Comisia județeanăși Direcția SilvicăArad, iar acțiunea a fost admisăde Tribunalul Arad, care motiva căreclamanții Viorica și Mihai Colțeu, prin Ecaterina Mairovitz (de la care au beneficiat de certificatul de moștenitori), nu au calitatea de persoane îndreptățite săsolicite reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât nu au vocație succesorală.
Cu toate acestea, un alt complet de la Tribunalul Arad a admis, ulterior, o contestație în anulare formulatăde soții Colțeu, devenind valabilăși irevocabilăsentința nr. 657/2006 a Judecătoriei Ineu.
Astfel, în 2009, soții Colțeu au reușit săintabuleze suprafața dobândităîn Cartea Funciară, adicătot extravilanul satului Nadăș, cu 1.200 de locuitori.
În2012, fiica împroprietăriților, Simona Ilieș, declara căpărinții săi au obținut dreptul de proprietate prin moștenire de la o vecină, o bătrânăevreică, Ecaterina Mairovitz, care a murit la vârsta de 93 de ani.
Înnoiembrie 2012, neînțelegerile dintre unii localnici și familia Colțeu au culminat în momentul punerii în aplicare a unei sentințe de evacuare a unei familii. Peste 30 de localnici s-au adunat atunci pentru susținerea celor care locuiau în gospodăria ce urma săfie evacuată.
Familia Colțeu a mers atunci cu un buldozer pe o pășune unde exista un adăpost pentru ciobani și animale, intenționând evacuarea terenului. Jandarmii și polițiștii au intervenit pentru a se evita conflictele între părți, iar evacuările nu au fost puse în practică.
Localnicii au susținut, de-a lungul proceselor, căjumătate din suprafețele obținute de Colțeu intraserăîn proprietatea sătenilor din Nadăș în urma reformelor agrare de dinainte de 1918, din timpul Imperiului Austro-Ungar și în urma reformei agrare din anul 1921.
Înfebruarie 2013, Prefectura Arad, Direcția Silvicăși o parte dintre localnici s-au adresat Judecătoriei Ineu, cerând revizuirea sentinței din 2006, sătenii afirmând căau intrat în posesia unor documente de arhivăcare ar demonstra căfamilia Colțeu nu ar fi trebuit săobținăterenurile. „Aici vorbim de înscrisuri care aratăatât cămoștenitorul de drept al terenurilor era o altăpersoanădecât cea stabilităde instanțăși care a transmis ulterior, prin moștenire, drepturile litigioase familiei Colțeu, cât și faptul căsuprafețele atribuite prin sentințăsunt mult mai mari decât cele din documente”, declara avocatul Stelian Lupu.
Instanța a respins solicitarea câteva luni mai târziu, dar s-a declarat recurs, care a fost respins în septembrie 2013.
O lunămai târziu, Prefectura Arad a depus la Judecătoria Ineu o nouăcerere de revizuire a sentinței din 2006, afirmându-se căexistăprobe noi în acest caz. „Cererea de revizuire are la bazănoi probe care ar putea determina revizuirea sentinței, alte probe decât cele pe care s-a întemeiat precedenta cerere de revizuire, respinsăde instanțele de judecată”, declara purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Lucian Cozma.
În28 octombrie 2013, Prefectura anunța căa depus la ICCJ o cerere de strămutare a procesului privind revizuirea sentinței. Cererea a fost aprobată, procesul fiind pe rol la Judecătoria Făgăraș.
.gif)
